un mic accident recoltare sange

Sunt medic rezident. Am fost la laborator sa recoltez sange de la pacienti. Laboratorul e mai slab dotat. Stiti cum se procedeaza pe la noi. Nu se respecta regulile de protectia muncii si trebuie sa procedez dupa regulile de acolo. Ca atare in recipientele de plastic nu se arunca vacutainerul si acele, ci doar acele, vacutainerele se reutilizeaza. Dupa recoltare acul se reintroduce in teaca pentru a putea fi desurubat de la vacutainer. Asa am facut si eu pentru ca nu exista recipiente speciale si la o pacienta gravida m-am intepat cu acul in pulpa degetului. Nu stiu procedura in astfel de cazuri de aceea apelez la dvs. Trebuie sa fac tratament antiviral si testare pentru virusuri peste cateva luni ?

O sa va dau un raspuns "mare", conform Ord.MS nr.916/2006, cititi cu mare atentie, ca o sa va foloseasca toata viata:
ANEXA 5

METODOLOGIA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL AL ACCIDENTELOR CU EXPUNERE LA PRODUSE BIOLOGICE LA PERSONALUL CARE LUCREAZĂ ÎN DOMENIUL SANITAR

1. Justificare:
În prezent, în România nu sunt colectate suficiente informaţii pentru a evalua riscul de expunere şi de a estima incidenţa infecţiilor post-expunere la sânge şi produse biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar.
Din datele culese de către Comisia de Luptă Anti SIDA a Ministerului Sănătăţii (CNLAS), prin intermediul Centrelor Regionale de Monitorizare (CR) reiese că în anul 2003 au fost raportate 94 de expuneri profesionale cu risc de infecţie, la 70 dintre acestea aplicându-se măsuri profilactice corespunzătoare. În anul 2004 au fost raportate 96 de expuneri, la 75 dintre acestea aplicându-se măsuri profilactice corespunzătoare.

Raportări expuneri profesionale culese de CNLAS în perioada 2003 - 2004:
_
| | Număr expuneri profesionale | Număr profilaxii |
| | | post-expunere profesională|
|_|_|_|
| 2003 | 94 | 70 |
|_|_|_|
| 2004 | 96 | 75 |
|_|_|_|
|TOTAL | 190 | 145 |
|_|_|_|

La nivelul Institutului de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" (IBI) au fost înregistrate 37 cazuri în anul 2003 şi 55 în 2004. Pentru toate aceste cazuri s-a aplicat Protocolul de Profilaxie Post-expunere Profesională (PPEP), incluzând vaccinarea antihepatită B şi chimioprofilaxia cu antiretrovirale.
Categoriile profesionale expuse accidentelor cu risc de infecţie, din cazuistica institutului, sunt:
_
| Categoria profesională | Număr cazuri/expuneri| Procent (%)|
|_|_|_|
| medic chirurg | 3 | 3, 3 |
|_|_|_|
| medic stomatolog | 1 | 1, 1 |
|_|_|_|
| medic alte specialităţi| 32 | 34, 8 |
|_|_|_|
| medic rezident | 8 | 8, 7 |
|_|_|_|
| student | 7 | 7, 6 |
|_|_|_|
| student stomatolog | 5 | 5, 4 |
|_|_|_|
| asistentă medicală | 29 | 31, 5 |
|_|_|_|
| infirmieră | 2 | 2, 2 |
|_|_|_|
| tehnician dentar | 1 | 1, 1 |
|_|_|_|
| îngrijitoare | 1 | 1, 1 |
|_|_|_|
| brancardier | 2 | 2, 2 |
|_|_|_|
| voluntar | 1 | 1, 1 |
|_|_|_|
| TOTAL | 92 | 100 |
|_|_|_|

Nu reiese din datele culese de CNLAS dacă din cele 190 cazuri de expunere profesională au apărut seroconversii pentru HIV, HBV sau HCV.
La cele 92 cazuri înregistrate şi asistate în IBI nu s-a semnalat nici un caz de infecţie cu HIV, HBV, HCV.
Supravegherea este unul din cele mai importante mijloace de cunoaştere a riscului prin expunere profesională la sânge şi produse biologice şi de dezvoltare a unor strategii de prevenire şi control.

2. Scop
Reducerea riscului de infecţie post-expunere la sânge şi produse biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar.

3. Obiective:
- estimarea incidenţei accidentelor cu expunere la produse biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar;
- ierarhizarea factorilor de risc (proceduri, dispozitive, instruire, respectarea Precauţiilor Universale, statusul sursei, altele);
- evaluarea respectării precauţiunilor universale (PU);
- obţinerea de date standardizate la nivel naţional;
- responsabilizarea personalului medical în sensul cunoaşterii riscului expunerii la sânge şi produse biologice şi a aplicării măsurilor de prevenire a acestor accidente şi a consecinţelor acestora;
- estimarea riscului de infecţie post-expunere profesională cu: HIV, VHB, VHC;
- aplicarea corectă a măsurilor profilactice primare şi secundare.

4. Tip de supraveghere:
- modul de colectare a datelor: pasiv
- instrumente de colectare a datelor:
- fişa de supraveghere tip
- fişa privind datele despre spital
- Fişa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infecţie HIV.

5. Definiţii:
- Persoana care lucrează în sistemul sanitar: orice persoană (angajat, student, voluntar) ale cărei activităţi implică contactul cu pacienţi, sânge sau alte produse biologice provenite de la pacienţi, în cabinete, secţii, compartimente sau laboratoare.
- Expunere cu risc de infecţie HIV, VHB, VHC, care necesită profilaxie post-expunere profesională (PPEP): accidentarea transcutană (exemplu: înţepătură cu ac sau tăietură cu un obiect tăios), contactul mucoaselor sau al pielii, care prezintă leziuni ce-i afectează integritatea (ex.: expunerea pe o piele cu excoriaţii, tăieturi, delabrări, flictene, eczeme sau alte afecţiuni dermatologice) sau contactul cutanat pe o piele intactă, dar cu o durată prelungită (ex.: câteva minute şi chiar mai mult) sau implicarea unei suprafeţe întinse de contact cu sânge, ţesuturi sau alte produse biologice contaminate vizibil cu sânge.
Produse biologice: a) sperma, secreţii vaginale; b) fluide (lichid cefalorahidian, sinovial, pleural, peritoneal, pericardic, amniotic); c) concentrate de HIV (în laboratoare).

În absenţa sângelui vizibil în salivă, lacrimi, sudoare, urină, fecale, lapte aceste produse biologice nu sunt considerate cu risc de infecţie HIV şi nu impun măsuri de profilaxie antiretrovirală şi de supraveghere medicală PPEP.

Caz de expunere profesională: orice persoană care lucrează în sistemul sanitar şi care a suferit o expunere accidentală cu risc de infecţie HIV, VHB, VHC prin contact cu sânge sau produse biologice considerate cu risc de infecţie.

6. Populaţia Ţintă:
- persoanele care lucrează în sistemul sanitar, respectiv: personalul medico-sanitar şi de îngrijire/auxiliar/tehnic, persoane aflate într-o formă de învăţământ, voluntari.

7. Unităţile Ţintă:
A. unităţile sanitare cu paturi;
B. unităţile sanitare fără paturi.

8. Atribuţii:
A. Atribuţii în unităţile sanitare cu paturi
B. Atribuţii în unităţi sanitare fără paturi
C. Atribuţii ale altor unităţi sanitare/structuri de sănătate publică

A. Atribuţii în unităţile sanitare cu paturi

A.1 compartimentul/secţia în care a avut loc accidentul

a) persoana accidentată
- aplică imediat protocolul din "Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice"
- în prima oră de la accident se prezintă la medicul şef de secţie/compartiment sau la medicul şef de gardă
- în termen de 24 de ore se prezintă la responsabilul serviciului de supraveghere a infecţiilor nosocomiale;
- anunţă medicul de medicina muncii pentru luarea în evidenţă;

b) medicul şef de secţie/compartiment sau medicul şef de gardă:
- înregistrează accidentul într-un registru de evidenţă a accidentelor cu expunere la produse biologice;
- raportează accidentul responsabilului serviciului de supraveghere a infecţiilor nosocomiale în maxim 24 de ore de la producerea accidentului;
- asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la pacientul sursă, respectând legislaţia privind testarea voluntară cu consiliere;
- asigură transportul eşantioanelor de sânge provenite de la pacientul sursă la laboratorul unităţii cu paturi în care a avut loc accidentul;
- asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la personalul accidentat, respectând legislaţia privind testarea voluntară cu consiliere.

c) Unitatea sanitară în care s-a produs accidentul
- asigură prelevarea şi trimiterea eşantioanelor de sânge provenite de la pacientul sursă, pentru testare, la unitatea desemnată sau asigură efectuarea lor în unitate.
Prelevarea şi trimiterea probelor biologice se va face conform legislaţiei (standardelor) în vigoare.
- trimite persoana accidentată către serviciul de supraveghere a infecţiilor nosocomiale
- asigură trimiterea persoanei accidentate către secţia/spitalul de boli infecţioase în oricare dintre următoarele situaţii:
- sursa HIV pozitiv cunoscută
- sursa HIV cu test rapid pozitiv
- sursa cu status biologic necunoscut şi cu risc epidemiologic crescut
- sursa Ag HBs pozitiv/Ac HBs prezenţi;
- sursa Ac HCV pozitiv;
- asigură trimiterea accidentatului la Autoritatea de Sănătate Publică judeţeană, în vederea vaccinării antihepatită B, în cazul în care spitalul/secţia de boli infecţioase nu a putut asigura vaccinarea.

A.2. Laboratorul spitalului în care a avut loc accidentul

- efectuează în toate cazurile testul rapid HIV, dacă acest test este disponibil.
Acest test se va efectua pentru pacientul sursă în termen de 2 ore, cu transmiterea rezultatului medicului căruia i s-a raportat evenimentul.
- primeşte şi trimite eşantioanele de sânge provenite de la pacientul sursă către laboratorul desemnat pentru efectuarea testelor ELISA de identificare a: Ac anti-HIV, Ac anti-VHC, AgHBs şi Ac HBs sau efectuează testele respective, dacă este autorizat.

A.3. Serviciul de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale din spitalul în care a avut loc accidentul
- răspunde de aplicarea programului de supraveghere:
- în cazul în care spitalul are epidemiolog, acesta va evalua riscul de infecţie cu HIV, VHC, VHB;
- epidemiologul va asigura consilierea personalului expus şi recoltarea eşantioanelor de sânge, cu respectarea legislaţiei privind testarea voluntară, în cazul în care acestea nu au fost efectuate de către medicul şef de secţie/compartiment sau medicul şef de gardă;
- în cazul în care riscul de infecţie cu HIV şi/sau VHC este absent, iar riscul de infecţie cu VHB este prezent, persoana accidentată va fi îndrumată către Autoritatea de Sănătate Publică judeţeană, la cabinetele de vaccinare desemnate, pentru vaccinarea antihepatită B.
- în cazul în care riscul de infecţie cu HIV şi/sau VHC este prezent, indiferent de riscul VHB, persoana accidentată va fi îndrumată către spitalul/secţia de boli infecţioase.
- persoanele accidentate care sunt deja cunoscute cu infecţie cronică cu VHB şi/sau VHC, vor fi îndrumate către spitalul/secţia de boli infecţioase pentru a se stabili o conduită adecvată.
- anunţă medicul de medicina muncii despre evenimentul înregistrat;
- completează şi trimite lunar, la Autoritatea de sănătate publică judeţeană, fişele de supraveghere;
- completează şi trimite semestrial, la Autoritatea de Sănătate publică judeţeană, fişele unităţii sanitare;
- va face analiza semestrială a cazurilor de expunere accidentală profesională şi de seroconversie înregistrate în unitate.
- anunţă medicul de medicina muncii al unităţii sanitare în care s-a produs accidentul despre seroconversia pentru HIV şi/sau VHB şi/sau VHC (cu respectarea confidenţialităţii conform legislaţiei în vigoare, Legea nr. 584/2002)

În cazul în care serviciul de supraveghere a infecţiilor nosocomiale unităţii medicale în care s-a produs accidentul nu are epidemiolog, evaluarea riscului de infecţie cu HIV, VHB, VHC va fi făcută de către medicul şef de secţie sau şef de gardă, în colaborare cu medicul epidemiolog de la Autoritatea de Sănătate publică, dacă spitalul/secţia de boli infecţioase nu este abordabil sau nu se consideră necesară colaborarea cu specialistul infecţionist.

A.4. Laboratorul desemnat pentru testare

Efectuează:
- pentru pacientul sursă: Ac HIV (ELISA), AgHBs, Ac VHC;
- pentru personalul accidentat: Ac HIV (ELISA), AgHBs, AcHBs, Ac VHC.
Rezultatele vor fi comunicate solicitantului (unitatea sanitară în care s-a produs accidentul) în maximum o săptămână şi la Autoritatea de Sănătate Publică judeţeană lunar/trimestrial, conform normelor legale.

B. Unităţile sanitare fără paturi

Personalul care lucrează în unităţile medicale fără paturi se va adresa celui mai apropiat spital, urmând acelaşi circuit.
Completarea "Fişei de supraveghere" va fi făcută de către medicul epidemiolog din Autoritatea de Sănătate Publică judeţeană ca urmare a raportării făcute de unitatea sanitară care a înregistrat accidentul.
Raportarea către Autoritatea de Sănătate Publică judeţeană se va face de către unitatea sanitară în care s-a înregistrat accidentul, în termen de 24 ore.

C. Atribuţii ale altor unităţi sanitare/structuri de sănătate publică

C.1. spitalul/secţia de boli infecţioase

a) Medicul specialist infecţionist
- pentru personalul expus:
- va asigura consilierea şi recoltarea eşantioanelor de sânge, cu respectarea legislaţiei privind testarea voluntară, în cazul în care acestea nu au fost efectuate anterior, de către medicul şef de secţie/compartiment, medicul şef de gardă, medicul epidemiolog, serviciului de supraveghere a infecţiilor nosocomiale şi/sau autorităţii de sănătate publică judeţeană;
- evaluează/reevaluează riscul de infecţie cu HIV, VHB, VHC;
- stabileşte indicaţia/efectuează chimioprofilaxia ARV, în conformitate cu ghidurile de specialitate;
- stabileşte indicaţia/efectuează chimioprofilaxia infecţiei cu VHB şi/sau VHC, în conformitate cu ghidurile de specialitate;
- stabileşte indicaţia/efectuează administrarea de imunoglobuline specifice anti-VHB (dacă sunt disponibile);
- stabileşte indicaţia/efectuează vaccinarea antihepatită B, în cazul în care persoana accidentată a ajuns de la început la spitalul/secţia de boli infecţioase, şi dacă vaccinul este disponibil. Asigură testarea răspunsului imunologic (titrul Ac HBs) al acesteia faţă de vaccinarea antihepatită B anterioară;
- trimite la Autoritatea de Sănătate Publică judeţeană/cabinetul desemnat pentru vaccinare antihepatită B, în cazul în care nu poate asigura vaccinarea, la nivelul spitalului/secţiei de boli infecţioase;
- completează "Fişa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infecţie HIV";
- transmite trimestrial câte un exemplar din fiecare "Fişa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infecţie HIV", Ministerului Sănătăţii Publice, prin Centrul Regional de Monitorizare, de care aparţine, din momentul luării în evidenţă şi după încheierea perioadei de supraveghere clinică.
Persoanele accidentate care prezintă seroconversie pentru HIV, VHB, VHC, ca urmare a expunerii profesionale cu risc, vor fi menţinute în evidenţa spitalului/secţiei de boli infecţioase pentru tratament specific şi monitorizare.

b) serviciul de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale al spitalului/secţiei de boli infecţioase
- confirmă telefonic prezentarea tuturor persoanelor accidentate:
- unităţii sanitare în care s-a produs accidentul cu risc de infecţie;
- medicului epidemiolog de la autoritatea de sănătate publică judeţeană.

C.2. medicul de medicina muncii

- va lua în evidenţă persoanele expuse profesional la riscul de infecţie cu HIV, VHB, VHC şi va aplica actele normative în vigoare privind cercetarea şi declararea accidentelor de muncă şi a cazurilor de boală profesională.

C.3. Autoritatea de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti

- centralizează trimestrial Fişele de supraveghere a accidentelor cu expunere la sânge şi produse biologice (anexa 1) din unităţile sanitare cu şi fără paturi, precum şi Fişele unităţii sanitare (anexa 2)
- trimite trimestrial aceste fişe la Institutul de Sănătate Publică Regional
- asigură vaccinarea antihepatită B, în situaţia în care spitalul/secţia de boli infecţioase nu o poate asigura, dar o recomandă.
- analizează epidemiologic accidentele cu expunere la sânge şi produse biologice ale personalului care lucrează în unităţi sanitare la nivel judeţean (număr de accidente înregistrate, rata incidenţei, număr de accidentaţi care s-au pozitivat, rata incidenţei pe categorii profesionale, rata incidenţei pe secţii/compartimente etc.)
- asigură feedback-ul datelor către unităţile sanitare din teritoriu, implicate în expunerile profesionale.

C.4. Institutele Regionale de Sănătate Publică

- primesc de la Autorităţile de Sănătate Publică arondate Fişa de supraveghere şi Fişa unităţii sanitare;
- asigură:
- introducerea Fişei de supraveghere şi a Fişei unităţii sanitare în baza de date (fişiere EPI-Data)
- transmiterea trimestrială a datelor înregistrate în baza de date EPI-Data, către Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile;
- analiza regională a accidentelor prin expunere la sânge şi produse biologice a personalului care lucrează în unităţi sanitare (număr de accidente înregistrate, rata incidenţei, număr de accidentaţi care s-au pozitivat, rata incidenţei pe categorii profesionale, rata incidenţei pe secţii/compartimente, procentul din persoanele accidentate care au respectat precauţiunile universale etc.)
- feedback către autorităţile de sănătate publică judeţene arondate.
- Colaborează cu Centrul Regional de Monitorizare HIV/SIDA.

C.5. Centrul regional de monitorizare HIV/SIDA

- Colaborează cu Institutul de Sănătate Publică regional în vederea prelucrării şi analizei datelor.
- trimite trimestrial, la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş, Fişele clinice de înregistrare a expunerilor profesionale cu risc de infecţie HIV, culese de la spitalele/secţiile de boli infecţioase.

C.6. Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş

- asigură feedback-ul datelor către Centrele Regionale HIV SIDA;
- analizează trimestrial, împreună cu Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile datele înregistrate în Fişa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infecţie HIV

C.7. Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile

- realizează analiza datelor la nivel naţional;
- asigură feedback-ul datelor către Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş, Institutele de Sănătate publică regionale, Autorităţile de Sănătate Publică judeţene.

9. Indicatori de evaluare a sistemului:
- procentul fişelor completate corect;
- procentul de accidentaţi investigaţi corect cu laboratorul;
- procentul de accidentaţi cu monitorizare completă;
- procentul de accidentaţi care au beneficiat de profilaxie conform metodologiei;

FIŞA DE SUPRAVEGHERE A ACCIDENTULUI POST-EXPUNERE LA PRODUSE BIOLOGICE A PERSONALULUI SANITAR

Nr. Fişa
JUDEŢUL:
LOCALITATEA
UNITATEA SANITARĂ SECŢIA/COMPARTIMENTUL
SPCIN da/nu
medic epidemiolog da/nu
Iniţialele CNP
CATEGORIA PROFESIONALĂ
DATA NAŞTERII: SEX
Vechimea în activitatea profesională
Vechimea în serviciul actual
Data şi ora accidentului
Data şi ora declarării
Statusul vaccinal HVB:
vaccinat complet cu 3 doze; în curs de vaccinare; nevaccinat

CIRCUMSTANŢELE ACCIDENTULUI
Locul producerii accidentului
Gest de rutină/situaţie de urgenţă
Câte ore a lucrat înainte de accident
Primele îngrijiri de urgenţă aplicate da/nu
Dacă da, timpul scurs de la accident până la aplicare

NATURA EXPUNERII
Înţepare ac: da/nu tipul acului.
Tăiere da/nu
Dacă da:
- superficial
- profund
Proiecţie sânge da/nu
lichide biologice da/nu, tipul lichidului biologic
locul proiecţiei: ochi, faţă, piele lezată

Cantitatea de produs biologic la care a fost expus accidentatul: mică (sub 5 ml), medie (sub 50 ml), mare (peste 50 ml).

Timpul de contact cu produsul biologic:
mai puţin de 5 min., între 5 - 14 min., între 15 min. - 1 oră şi peste o oră.

Alt tip de expunere:

Denumirea procedurii efectuate în momentul accidentului

MECANISMUL ACCIDENTULUI:
autoaccidentare
accidentare de către un coleg
accidentare de către un pacient
alte mecanisme

PREVENIREA
APLICARE PU: DA/NU; DACĂ NU, DE CE?
Echipament de protecţie:
Mănuşi da/nu, nu este cazul nr. perechi utilizate
Mască
Halat
Protector facial
Alte
Cum credeţi că acest accident ar fi putut fi prevenit?

INFORMAŢII DESPRE SURSA ACCIDENTULUI

NECUNOSCUTĂ da/nu
CUNOSCUTĂ da/nu

Pacient (status imunologic confirmat prin date de laborator)
STATUS HIV
-- cunoscut, pozitiv, în tratament da/nu, dacă da, precizaţi tratamentul:.
-- negativ
-- necunoscut, aparţine grup de risc da/nu, dacă da ce grup de risc
STATUS VHB
-- cunoscut, pozitiv antigen HBs, în tratament da/nu, dacă da, precizaţi tratamentul:.
-- negativ
-- necunoscut, aparţine grup de risc da/nu, dacă da ce grup de risc
STATUS VHC
-- cunoscut, pozitiv, în tratament da/nu, dacă da, precizaţi tratamentul:.
-- negativ

ATITUDINEA ÎN CAZ DE ACCIDENT

Măsuri imediate: da/nu, dacă nu, de ce?
Spălare cu apă şi săpun: da/nu
Antiseptic: da/nu, dacă da, care:
Testul HIV rapid: da/nu, dacă nu, de ce?
Examene serologice: da/nu
anterior accidentului da/nu
iniţiate cu ocazia accidentului:
- HIV ELISA da/nu
- Antigen HBs da/nu
- Anticorpi anti HBs da/nu
- Anticorpi antiHV da/nu
- Altele

Tratament profilactic: da/nu, dacă da, pentru ce:
Data începerii tratamentului:
Comentarii:
Cine a completat fişa (numele prenumele, funcţia în clar) Data:

FIŞA UNITĂŢII SANITARE

Numele Unităţii Sanitare
Nr. Total paturi
Nr. Total pacienţi spitalizaţi/
Nr. total consultaţii:

Număr zile de spitalizare
Nr. Total personal medico-sanitar pe spital din care:
pe secţii: medici, asistente, personal auxiliar, tehnic,
- medici rezidenţi, eleve/elevi la şcoala sanitară postliceală, studenţi, alte.
SPCIN da/nu, medic epidemiolog da/nu

Fişa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infecţie HIV

Spitalul de Boli Infecţioase care a asigurat PPE:.
Medicul specialist care a asigurat PPE:.

1. Persoana expusă
Numele. Prenumele.; vârsta. ani; CNP:. LOCUL DE MUNCĂ. Locul accidentului. PROFESIA. VECHIMEA. ani

Data expunerii./././.
ZZ LL AA ora

Localizarea anatomică a expunerii:.
_ _ _
Tipul expunerii: |_| Transcutan; |_| Mucoase; |_| Cutan
_
Produsul biologic incriminat: |_| sânge
_
|_| alte umori.
_
|_| produse biologice conţinând sânge vizibil:
.

_
| Testări la: | Data | HIV | AgHBs | AcHBS | AcHCV |
|_|_|_|_|_|_|
| momentul 0 | | | | | |
|_|_|_|_|_|_|
| 6 săptămâni | | | | | |
|_|_|_|_|_|_|
| 3 luni | | | | | |
|_|_|_|_|_|_|
| 6 luni | | | | | |
|_|_|_|_|_|_|

CONSILIERE PRE-TESTARE (data): CONSILIERE POST-TESTARE (data):
. .

PROFILAXIE ANTIRETROVIRALĂ:
Data iniţierii: ././. ora.
Schema şi dozele:.
.
.
Durata:.
Reacţii adverse apărute şi rezolvarea lor:
.
Profilaxie Antihepatită B:
_
|_| Imunoglobuline specifice: DA/NU DATA:
_
|_| Vaccin antihepatită B DA/NU DATA: 1.
2.
3.
Alte tratamente:.
Status final HIV:. HBV:. HCV:.
_
2. Pacient (SURSA POTENŢIALĂ DE INFECŢIE)

NUMELE. PRENUMELE. FO.

TEST HIV:./data:.; AgHBs:./data:. AcHCV:./data:.
Încărcătura virală HIV: Rezistenţa virală:
. . .
Tratamente ARV anterioare:
. . .

Data iniţierii TARV actuale:.
Limfocite CD4:./data:. Stadiul clinico-imunologic:.

Protocol de asigurare a îngrijirilor de urgenţă, în caz de expunere accidentală la produse biologice

1. ÎN CAZ DE EXPUNERE CUTANATĂ:
- se spală imediat locul cu apă şi săpun şi apoi se clăteşte, după care
- se utilizează un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: soluţie clorigenă diluată 1/10, compus iodat în soluţie dermică, alcool 70 grade sau alt dezinfectant cutanat

2. ÎN CAZ DE EXPUNERE PERCUTANĂ:
- se spală imediat locul cu apă şi săpun şi apoi se clăteşte, după care
- se utilizează un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: soluţie clorigenă diluată 1/10, compus iodat în soluţie dermică, alcool 70 grade sau alt dezinfectant cutanat
- interzisă sângerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea virusului.

3. ÎN CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR:
- spălare abundentă timp de 5 minute cu ser fiziologic sau cu apă în cazul absenţei acestuia.

Algoritm de circulaţie a informaţiei în cazul expunerii profesionale accidentale la sânge şi produse biologice

_
| Personal |
| accidentat |
|_|
|
_v_
| Măsuri imediate |
|_|
|
_v_ _
|Medic şef secţie/gardă | | Laborator |
|Consiliere, recoltare |-| desemnat pentru |
|_| | testare |
| |_|
| | ^
_v_ _v_|_
| Responsabil SPCIN | | DSP |
-| Consiliere, evaluare, |-| Consiliere, evaluare, |
| | profilaxie | | profilaxie |
_v_ |_| |_|
| Medicina | | | ^
| muncii | | | |
|_| _v_ | |
^ | Spital/secţie boli | | |
| | infecţioase | | |
|_| Consiliere, evaluare, | | |
| profilaxie | | |
|_| | |
| ^ | |
_v_|_ __v_|__
| Centrul Regional de |-| ISP |
| Monitorizare HIV |-|_|
|_| | ^
| ^ | |
_v_|_ _v_|_
| CNLAS - MS |-| CNCSBT |
|_|-|_|

Trebuie sa citesti cam mult, dar retine esentialul: te adresezi sefului de sectie, acesta anunta serviciul de combatere a infectiilor nosocomiale, se iau niste probe de sange si se anlizeaza situatia, care e raportata la DSP.Te rog, nu renunta sub nici o forma la protocol, daca tot nu merg bine lucrurile acolo!!!Si apoi e in beneficiul tau, sa nu te trezesti cu o hepatita B sau C...Nu cred ca e cazul sa te sperie HIV...

Multumesc mult pentru sfaturi. Cred ca daca vad si pacientii ce scriu aici o sa-si dea seama ce situatie horror e in sistemul medical din Romania. Nu avem sef de sectie. Lucrez la un cabinet de medicina de familie. Medicul de familie mi-a recomandat vitamina C. Asistenta imi spune cu seninatate ca si ea a mai patit cand recolta sange si n-a fost nici o problema.
La laborator nu se respecta conditiile minime de asepsie. Nefiind consumabile in cantitate suficienta se folosesc aceleasi manusi la mai multi pacienti. Cu aceleasi manusi se recolteaza, se pune mana pe clanta, se manipuleaza bani. Acum trebuie s-o invat eu pe asistenta, pentru ca m-am informat ulterior, de minime reguli de protectia muncii si de modul cum se arunca acele. Cand m-am dus prima data la laborator am facut cum am invatat in facultate: am aruncat teaca separat, acul atasat la vacutainer separat. Se pare ca n-a fost bine si se prefera in continuare metoda periculoasa.
Medicul de medicina muncii nu am cum sa-l anunt pentru ca nu stiu cine este. La angajare nu ni s-au facut analize la medicii rezidenti din ratiuni economice probabil. Consumabilele sunt insuficiente, reguli de asepsie zero, reguli de protectia muncii zero. Asa poate afla si pacientii in ce conditii trebuie sa lucreze viitorii medici ai patriei.

Am vorbit cu alt medic si mi-a spus sa stau linistit ca daca e vorba de o pacienta gravida nu o sa am probleme.
Ce pot sa fac eu: o sa iau fisa pacientei sa vad cu ce afectiuni se prezinta, daca am de ce sa ma ingrijorez cel putin momentan, o sa-mi fac vaccinul antihepatitic si testare HIV, hepatita B si C.
Ma ingrijoreaza faptul ca nu exista nici un protocol, nici un minim interes pentru cateva reguli simple si mai ales din partea unei asistente cu experienta care lucreaza in spital.
Sper sa nu am mari probleme: contactul a fost minim, produs biologic nu am vazut sa fi ramas pe ac, leziune nu am avut pe pulpa degetului, contactul a fost de cateva secunde(intepatura).

Schema completa e in Ord.MS nr.916/2006 si daca nu se aplica e de rau, e vorba de cel cu infectiile nosocomiale, chiar nu v-a spus nimeni procedura?E de baza!!!

Am eu probleme psihice-depresie majora-dar sunt totusi asistent de igiena si sanatate publica si-l cunosc in detaliu, nu se poate fara el, studiati-l si cereti drepturile legale, daca nu cumva e prea tarziu.

Nu se prea respecta protocoalele. In spitale medicii rezidenti isi cumpara singuri manusi, de ochelari de protectie nici nu poate fi vorba. Medicul primar nu cunoaste protocoalele si ce trebuie facut in asemenea situatii. Unii nu raporteaza pentru ca e considerat accident de munca si se complica treaba. Cred ca sunt o multime de cazuri si unii se inteapa foarte des. Pacienti se plang pe la televizor cat de rau sunt tratati in spitale, dar nimeni nu discuta despre riscurile la care se supun medicii prin faptul ca nu au conditii si nu cunosc protocoalele si normele de protectia muncii. O sa iau fisa pacientei si daca apare pozitiv la vreo analiza ma duc la infectioase sa vad ce pot sa mai fac in conditiile astea. Vaccinul pentru hepatita B oricum vreau sa mi-l fac. Testarile pt hepatita B si HIV peste 6 luni. Acum nu cred ca ar avea sens.

Revin cu acest subiect. Se pare ca legea este destul de ambigua in acest caz si angajatorii nu fac in continuare absolut nimic. A mai patit un prieten acelasi lucru, lucreaza la o clinica privata si s-a intepat cu un ac de la un pacient care e confirmat cu hepatita B. Analizele au fost facute dintr-un ser ramas. Intrebarea mea este cum poti obliga un pacient sa vina la clinica sa se testeze pentru hepatita B, C si HIV, pentru ca in ordinul 916/2006 nu scrie acest lucru. Acolo se specifica doar de testarea voluntara. Si la Clinica de Boli Infectioase i s-a spus ca trebuie testat si sangele pacientului si sangele celui care a facut recoltarea. Problema apare doar cand trebuie sa testezi sangele pacientului. Deci, daca poate sa-mi specifice cineva, pentru ca angajatorii se implica prea putin in asa ceva.

Am uitat sa specific faptul ca prietenul din proprie initiativa s-a dus la boli infectioase si numai asa s-a respectat protocolul: vaccinare cu schema rapida pentur hepatita B si profilaxie Combivir pentru HIV timp de o luna.

Din punct de vedere medical in caz de contaminare biologica prin intepare, taiere studiati cu s-a mai spus mai sus Ord.MS nr.916/2006. Obligatoriu coordonatorul (seful, conducatorul etc.) va afisa la locul de munca cu aceste riscuri modalitatile de urmat de cel accidentat. Colaborare obligatorie cu compartimetul de prevenire si protectie (cum se zicea pe vremea bunicii-PROTECTIA MUNCII), dovada obligatorie a instruirii personalului medical indiferent de nivelul de instruire.
Nu-i suficient, caci tratamentul este scump si azi totul costa.
Conform HOTARAREII DE GUVERN 243/2013, HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU PREVENIREA RANIRILOR PROVOCATE DE OBIECTE ASCUTITE IN ACTIVITATILE DIN SECTORUL SPITALICESC SI CEL AL ASISTENTEI MEDICALE, trebuie sa se indeplineasca niste conditii (vezi hotararea) se intra in categoria incidentelor periculoase sau a accidentelor de munca, se fac niste dosare, se aproba de ministerul muncii prin ITM si se platesc toate cheltuielile legate de acest eveniment de casa nationala de asigurari in caz deaccidente de muncasau imbolnaviri profesionale ce se afla in cadrul casei de pensii teritoriala.
Este mult de spus, de aceea solicitati medicul de medicina muncii din unitate, serviciul de prevenire si protectie (PROTECTIA MUNCII)