Forum medical - întrebări și răspunsuri medicale
Vizitarea site-ului implică acceptarea cookies-urilor. Citește mai multe
Forum medical Regulament Colaborare - răspunsuri

stari de panica

04-05-2007, ora 20:38
Autor: rody
spuneti-mi cum se pot trata aceste stari de panica. Am acesta boala de 4-5 ani. Am tratat-o cu xanax de 0,25, o pastila pe zi, dar tot nu mi-a trecut. Starile apar atunci cand ma confrunt cu o situatie noua. De exemplu si daca plec intr-o scurta vanacta, merg in alta localitate, ma cazez la un hotel . Toate acestea imi provoaca rau, in loc sa-mi provoace bine asa cum ar simti o persoana normala. Mai nou simt cum ma ia o stare de neliniste, apoi o fierbanteala in ceafa si ameteli. Va rog ajunati-ma sa scap de aceasta boala care imi distruge calitatea vietii, si nu ma pot bucura de ea.
151 comentarii 12 3 4 5 6 INAINTE ›
05-05-2007, ora 00:00
Autor: Lumi-br
draga Rody!
Probabil ca daca urmezi tratament de atata timp a fost confirmata afectiunea.poate e cazul sa vb cu medicul psihiatru curant si sa ii spui toate aceste lucruri,ca medicamentul nu te mai ajuta si ca in plus au aparut si alte simptome.
ai putea de asemenea sa discuti cu un psiholog despre problemele tale
poate chiar cu cel de la scoala unde lucrezi.
iti urez sa ai curaj sa discuti cu cineva despre toate astea.
05-05-2007, ora 00:00
Autor: andreieql | Dr. Andrei Dumitrescu - Psihiatrie, Bucuresti
Cand ii spui 'boala' aproape ca subintelegi faptul ca ea a venit la tine ca un virus... deci fara contributia ta, si ca atare trebuie sa dispara tot ca o boala, cu pastile...
In realitate cu siguranta ceva din istoria ta personala sau din modul tau de a aborda lucrurile a declansat, sau mai rau - intretine simptomul...
De aceea este utila discutia cu un psihoterapeut de la tine din oras, pentru a sesiza exact care este situatia, si de a invata ce anume trebuie sa faci/ schimbi pentru a reveni la bucuria noului si a vacantelor reusite.

Succes,
Andrei
07-05-2007, ora 00:00
Autor: karmen_26
Ma confrunt si eu de aproape patru ani de zile cu "atacuri de panica". Prima atac a venit din senin cand cinam la un restaurant cu sotul meu - am crezut ca sunt pe cale sa fac un atac de cord si am chemat ambulanta. Medicii nu au gasit nimic gresit (fizic) si am fost trimisa acasa. A luat ceva timp pana cand am inteles de ce am aceste atacuri si ca uneori ele sunt provocate de propria mea teama. M-am hotarat sa lupt impotriva lor pe cont propriu si observ ca merge destul de bine. Cateva sfaturi pe care as putea sa ti le dau atunci cand te confrunti cu un atac de panica:
- ceea ce simti este normal. Ceea ce corpul tau simte este normal - doar cateva exagerate reactii ale corpului! "Reactie potrivita in timp nepotrivit"
- ceea ce simti nu este periculos, reactiile nu sunt deloc periculoase - doar neplacute. Nimic rau nu se va intampla. NU o sa lesini, NU o sa-ti faci rau, NU o sa mori NU o sa innebunesti!
- cand simti ca esti pe cale sa ai o "criza" incearca sa nu-ti fie teama, accept-o ca pe o parte din tine si incearca sa respiri adanc si sa-ti spui in gand ca trebuie sa fii calm
- analizeaza toate reactiile corpului i momentul atacului ca sa le poti identifica mai tarziu si sa stii ca nu e nimic care-ti va pune viata in pericol. Nu te gandi ca ele sunt periculoase, doar analizeaza!
- confrunta aceste situatii - nu fugi de ele, totul se poate agrava daca fugi acolo unde te simti sigura. Stiu ca e greu dar incearca sa-ti infrunti temerile.
- nu gandi negativ! atacul se poate amplifica daca tu te gandesti la ce s-ar putea intampla in urmatoarele minute
- permite-ti sa simti ceea ce simti in momentul acela. Vorbeste cu tine insuti si spune ca ai voie sa ai acest atac si ca nu este ceva de care sa-ti fie rusine si sa ascunzi ca iti este greu.
- asteapta si ai sa simti cum anxietatea dispare. Asteapta un pic pentru a-i da ocazia sa treaca, fara sa lupti si sa te zbati. Doar accepta ca esti speriat.
- simte cum anxietatea incepe sa dispara. Observa ca atunci cand incetezi sa amplifici anxietatea prin ganduri prapastioase si sa te zbati frica incepe sa dispara de la sine
- aceasta este o ocazie buna pentru a face progrese: Gandeste-te ca trebie sa-ti aduci aminte cum ai intalnit si confruntat atacul - te va ajuta foarte mult data viitoare.

Incetul cu incetul o sa inveti sa-ti confrunti aceste atacuri si cu timpul sa le elimini. Eu am incercat si cu terapie dar nimc nu ajuta atata timp cat tu nu esti hotarat si dispus sa te ajuti pe tine insuti.
Sper sa te ajute cu ceva aceste sfaturi - -------* daca simti nevoia sa vorbesti cu cineva, stiu cat de greu este sa treci printr-o asemena situatie!

(*modificat de administrator)
08-05-2007, ora 00:00
Autor: teocezi
Anul trecut si eu am trecut printr-o astfel de experienta. Am luat xanax (0,5 de trei ori pe zi) si zoloft dar am auzit ca un tratament indelungat creeaza dependenta si m-am speriat mai rau, motiv pentru care am fost la psihoterapeut. In primul rand in atacurile de panicaconteaza foarte mult sa-ti controlezi respiratia, deoarece sufocarea, lipsa de aer, accentueaza panica. Te sfatuiesc ca atunci cand intrii in panica sa inspiri 5 secunde adanc, alte 5 secunde sa mentii aerul in plamani, in urmatoarele 5 secunde expiri aerul in opt pufaituri mici (ca atunci cand suflii in lumanare) si alte 5 secunde nu intra si nu iese aerul din plamani. Aceasta respiratie patrata te va ajuta sa-ti oxigenezi creierul, eliminand ameteala si toate simptomele panicii. Exerseaza aceasta metoda de respiratie si in acelasi timp sa te autosugestionezi continuu pozitiv: "Sunt puternica, sunt curajoasa, nimic nu ma poate invinge. Voi respira adanc si ma voi simti mai bine........." Eu am reusit dupa 7 luni de psihoterapie sa ma autocontrolez si crede-ma ca nu mi-a fost usor. Eu faceam cam 2 atacuri de panica pe ora. Conteaza foarte mult sa gandesti pozitiv si sa te autosugestionezi continuu. Trebuie sa constientizezi ceea ce se intampla cu tine si sa cauti metode de a te vindeca, nu neaparat sa cauti cauza. Mersul la psiholog nu e pentru nebuni, cum considera unii, ci pentru noi toti, deoarece stresul de zi cu zi ne poate afecta, chiar si pe cei mai tari. Nu putem elimina stresul dar il putem controla. Eu am putut. Poti si tu.
08-05-2007, ora 00:00
stai linistita ca nu esti singura.Ma numesc Ramona am 39 de ani si la34 deani am facut primul atac de panica pe fondul unui stres mare.In timp am capatat o forma de fobie(agorafobie)cu care ma lupt de cca 3ani.Acum pot spune ca ma mai controlez dar nu suficient incit sa ma descurc singura.daca nu ar fi fiica mea si sotul meu eu a-si muri de inanitie ca nu merg nici dupa piine.megi la psiholog daca crezi ca te ajuta,pe mine nu ma ajutat. sanatate!
13-05-2007, ora 00:00
Autor: rody
Karmen_26 iti multumesc pentru sfaturi. Te rog sa imi spui daca tu ai urmat vreun tratament si daca acela te-a ajutat inafara de propria ta vointa. Si eu am incercat sa ma controlez, am depasit multe faze, dar cu toate acestea sttarile de panica tot revin. Nu stiu daca se poate scapa de aceste simtome, tu ai idee? Multumesc.
13-05-2007, ora 00:00
Autor: rody
teocezi, te rog sa imi descri exact ce simtome ai sau ai avut in momentele in care intrai in panica. Doresc acest lucru deoarece diacnosticul meu de stari de panica este cam ambiguu. Asa spun doctori ca sunt stari de panica, dar eu nu sunt convinsa. Explica-mi tu ce simteai in acele momente in afara de senzatia de sufocare. Te rog daca poti recomanda-mi si mie un psihoterapeut bun, eu nu am gasit. Multumesc mult si astept raspuns de la tine.
14-05-2007, ora 00:00
Autor: teocezi
Draga Rody,
Simptomele mele au fost ceva de genul: ameteala puternica, stare de lesin, furnicaturi, dureri abdominale, palpitatii, fierbinteala pe ceafa si in zona inimii, frisoane, sufocare, frica nejustificata, lipsa de aer, tremurul membrelor. Cred ca nu am uitat nimic. Am consultat multi medicii si nici unul nu a fost in stare sa-mi spuna ce am. Abia dupa ce timp de 3 luni ma duceam cam la 2 zile la camera de garda a spitalului Dr. Bagdazar (stau in zona) un medic de garda mi-a spus ca nu am nimic, ca totul e in capul meu si am nevoie de consiliere psihologica. Asa am ajuns la psiholog. Vreau sa-ti spun ca atacurile de panica au declansat totodata si unele fobii: agorafobia, claustrofobia, frica de mijloacele de transport si de sange. La psiholog inca de la prima sedinta am prins curaj, deoarece spunandu-mi secretul respiratiei patrate, puteam sa ma controlez. Repetam respiratia din ora in ora. Pe langa sedintele de psihoterapie am facut miscare (bicicleta medicinala, abdomene, flotari, exercitii simple de intretinere), plimbari in aer liber, m-am indopat cu calciu, magne B6 si sedocalm V. (te sfatuiesc sa nu iei xanax pentru ca, creeaza dependenta si e mai rau ca un drog).
Psihologul meu mi-a recomandat Sedatif PC care este un produs homeopat de la Boiron indicat fara rezerve si fara efecte adverse in tulburari de somn si stari de anxietate. Mie mi-a fost recomandat cate 2 pastile de doua ori pe zi (dimineata si seara- se pun sub limba), dar poti sa iei pana la 8 pastile pe zi. E adevarat ca nu sunt foarte ieftine (cam 120.000 lei 2 folii) si in cateva zile le termini, dar merita. Pe langa acest medicament am baut zilnic cate 3 cani de ceai de sunatoare, busuioc si rozmarin. Am mancat multe legume, fructe si lactate si am citit foarte multe carti de psihologie, deoarece psihologia te ajuta sa te descoperi pe tine ca persoana. Iti recomand Spre culmile succesului de Pavel Corut, sau orice alta carte de acelasi autor din colectia Succes.
Zilnic, chiar si acum, seara inainte de culcare meditez 15-30 minute, si citesc cateva pagini dintr-o carte cu tenta psihologica.
In permanenta, cand ma ia ameteala, ma incurajez si ma autosugestionez ca totul va fi bine. Ma laud si ma felicit singura pentru orice mic pas pe care-l fac in viata de zi cu zi. Ma rog cu tarie la D-zeu sa ma ajute in tot ceea ce gandesc si fac.
Am stat 7 luni acasa, timp in care n-am facut altceva decat sa toc banii pe medicamente si doctori. Recunosc ca e foarte important sa ai sustinerea si intelegerea familiei. Eu am avut-o din plin. Fara ei nu stiu daca as fi reusit.
17-05-2007, ora 00:00
Autor: karmen_26
Rody, nu am urmat nici un tratament (medicamente) Am fost la terapie de cateva ori dar nu m-a ajutat cu nimic. Am inceput sa "lupt" impotriva atacurilor documentandu-ma intai si incercand sa inteleg de ce ele vin.
Ceea ce se intampla in corp cand ai un atac de panica este o reactie naturala la ceea ce tu consideri ca fiind amenintator. Gandeste-te putin la "omul primitiv" care traia in pestera: reactia de panica era vitala pentru el, atunci simtea pericolul se pregatea pentru lupta sau fugea. (stiintific: instinct de autoaparare) . Problema este ca reactionam atat de puternic cu toate ca nu exista nici un pericol real si de accea ne este greu sa intelegem de ce avem aceste simptome. In cu totul alte situatii, aceste reactii ni s-ar parea normale: de exemplu cand suntem speriati de ceva sau avem emotii.
Rolul de baza anxietatii este de a ne proteja impotriva pericolului. Ce-ar fi daca am sta in mijlocul strazii si vazand o masina care se indreapta cu viteza spre noi nu am fi cuprinsi de panica ci am ramane in acelasi loc calmi si dezinvolti? In loc de asta, suntem asa de meticulos creeati si inzestrati de la mama-natura cu aceast instinct de autoaparare. Cel mai bine este sa te gandesti ca panica si anxietatea exista pentru a te apara si nu pentru a-ti face rau.
Sfatul meu este sa incerci sa intelegi cum incepe, se manifesta si dezvolta un atac de panica. Incearca sa citesti cat mai mult si sa te documentezi pentru ca ajuta extraordinar de mult. Eu asa am scapat de aceste episoade. Nu stiu cat de multa informatie exista in Romania despre asta dar daca stii engleza binisor cauta pe google "anxiety attack" sau "panic attack" si vei gasi foarte multe detalii. Eu locuiesc in Suedia si aici s-au scris foarte multe carti despre asta (din pacate pe suedeza) dar daca ai intrebari sau nevoie de sfaturi te pot ajuta. Stiu cat de tampite pot fi aceste situatii. Nu dispera! Ai nevoie doar de o vointa puternica si i-ti garantez ca o sa treci peste asta fara pastile si medici care te jupoaie de bani.
21-05-2007, ora 00:00
Autor: ioana.oros
Hm! Este al nu stiu catelea forum pe cae i citesc, referitor la acest subiect. Ei bine, am 25 de ani, sunt in floarea varstei, am u job misto, dar o mare povara: atacurile de panica.Pentru mine sunt aproape la ordinea zilei. Iau alprazolam de aproape o jmatate de an si deja sunt dependenta..caut de nebuna prin sertare o ju,matate de pastia. Am fostla o primasedinta la psihoteraeut, m-a linisit putin, si sper sa ma tin de tratament. Dar, cu spuneam, n mai departe de aceasta seara, am avut un atac . Eram cu colegii pe terasa, si am incepu sa ma simt rau: palpitatii, amorteli, furnicaturi in palme, durere de cap, amorteala fetei, ma dureau pana si ochii in orbite. Dupa ce am luat jumatatea de pastila (iau cate-o jumatate de alprazolam 0,50 dimineata si seara) am inceput sa fac exercitii de respiartie, sa in cerc sa ma linistesc,,, am venit acasa, ma simt mai in siguranta aici. Ideea e ca sunt o persoana stresata..ma trezesc dand di picioara, gesticuland, ma enervez brusc, si pur si simplu simt cum scad toate in mine, cum ma vlaguiesc. A, si cel mai mare pericol: dupa o noapte de distractie, cu alcool dans, tigari etc, in ziua urmatoare simtca mor. Dar na, tineretea isi pune cuvantul si nu ma abtin tot timpul, desi am inceut sa am grija de mine, dar probabil nu de ajuns... Ce sa fac? E usor sa spui fii puternic, autosugestioneaza-te... Incerc, dar m-am saturat sa nu pot sa merg in concediu, pt ca imi e frica sa mi se faca rau. Si vine vara...Cu ce am gresit? Eu banuiesc de unde a pornit totul: acum aproape 2 ani a sufei o mare deceptie, o despartire foarte dureroasa, si de atuni mi sa dereglat tot echilibrul. Daca cineva are vreo sugestie va rog, scrieti. Multumesc.
22-05-2007, ora 00:00
Autor: rody
draga Ioana cu asemenea stari ma confrunt si eu de 4 ani. Nu stiu ce le-a declansat, dar toate au inceput intr-o singura zi. Aici ma refer la toate simtomele pe care le descri si tu. Eu iau xanax de o,25 cate unul pe zi, dar tot nu am scapat de panica, la tot ce este nou intr-un panica. Ca si tine nu pot merge in concedii cu gandul ca acolo poate sa mi se faca rau, si atunci cine ma ajuta. C el mai in siguranta ma simt in casa.Intrebi ce poti sa faci..... Cel mai indicat am inteles ca este psihoterapia. Eu nu am facut aceste sedinte deoarece in orasul meu nu exista nici un psihoterapeut. Cu autosugestia nu prea merge asa cum spui si tu , starili sunt mai puternice decat vointa noastra. DAca ai probleme si te pot ajuta scrie-mi. Iti doresc Sanatate.
22-05-2007, ora 00:00
Autor: aditiclea
Buna,
am 35 de ani, si nu demult am suferit si eu un atac de panica (asa s-ar zice), insa eu tot timpul am senzatia ca nu am aer. intr-adevar dupa acel atac vreo 3-4 saptamani si mie imi era teama sa ies din casa, mai ales ca am o fetita de 3 ani, si mai ieseam cu ea pe-afara. Dar, acum fac si eu tratament cu xanax si cipralex; teama a disparut, dar senzatia ca nu am aer persista. A mai facut cineva tratament cu cipralex ? Daca da, va rog sa-mi scrieti daca v-a facut bine! daca a disparut si senzatia de lipsa de aer! Mie de starea asta mi-e mai teama decat atacurile de panica...Tratamentul cu cipralex trebuie sa-l fac vreo 4-6 luni.
Multumesc
20-06-2007, ora 00:00
Autor: TheFly
Oameni buni, va recomand acest site: panicend.com/
Citit cu atentie si aplicati. Nu aveti nevoie nici de pastile nici de terapeuti. Toate raspunsurile voastre le gasiti acolo.
Si felicitari lui karmen, a expus niste idei foarte pertinente.
29-06-2007, ora 00:00
Autor: ella_25
Draga TheFly iti multumesc pentru situl recomandat dar am observat ca acesta este in limba engleza. Pot sa-ti spun ca ma pricep prea putin la engleza ca sa pot descifra cu exactitate recomandarile de acolo. Te rog f mult daca se poate sa-mi dai o alta recomandare. Astept cu nerabdare raspunsul tau.
29-06-2007, ora 00:00
Autor: TheFly
Ella, nici eu nu sunt mai expert decat altii si tot ce am invatat referitor la atacurile de panica a fost din documentarea intensiva facuta pe net. Acel site mi s-a parut excelent. Comentariile userilor erau la superlativ, li se schimbase viata dupa ce au urmat sfaturile de acolo. Si chiar pe pielea mea am remarcat asta, desi inca nu pot spune ca am scapat de tot de starile de panica si de anxietate. Dar macar stiu cum sa le infrunt si sunt foarte sigur ca in curand ele vor disparea de tot.
Pagini de web romanesti pe aceasta tema sunt destule, incearca un search, dar nu pot recomanda cu tarie un site anume.
Tot ce pot sa fac e sa-ti recomand inca o data sa citesti primul post al lui karmen de mai sus, care este foarte util si adevarat. Si o sa incerc sa-ti sumarizez ideea prezentata de siteul recomandat de mine mai sus. Pe scurt, acolo se spune ca atunci cand ai un atac de panica, trebuie sa-l lasi sa se manifeste pana la capat, desi tendintza instinctuala e sa i te impotrivesti, sa 'incerci sa-ti revii'. Nu. Lasa-l sa-si faca damblaua. Accepta atacul, chiar provoaca-l. Sfideaza-l. Pentru ca, odata el petrecut, vei vedea ca nici nu mori, nici nu lesini, nici mai stiu eu ce. Vei vedea ca 'acolo', unde iti era groaza sa ajungi, ai ajuns si nu e...nimic. Nu s-a intamplat nimic. Si frica ta dispare ca prin minune. Relaxandu-te, nu mai provoci adrenalina si rupi cercul vicios. Pentru ca senzatia de rau fizic este accentuata tocmai de zbaterea ta de a-ti reveni (cand, de fapt, tu nu ai absolut nimci fizic, totul fiind in capul tau). Astfel, acceptand atacul de panica si nemaitemandu-te de el, acesta pur si simplu dispare si tu iti revii, fara sa fi murit, lesinat, innebunit, sufocat, sau alte alstfel de lucruri prin care ai jura ca treci in acele momente, dar de fapt nu ai nimic.
Totul e in capul nostru. In realitate nimic din ce ne inchipuim noi in mod apocaliptic atunci cand avem un atac, nu se intampla. Atunci cand ai un atac, accepta-l, respira adanc, relaxeaza muschii stomacului (care, vei remarca, sunt extremi de incordati) si constientizeza ca e doar un sentiment de discomfort care va trece imediat. Nu e usor de realizat din prima acest lucru, dar cu vointza, incredere in tine si mai ales in faptul ca extrem de real cum ca NU AI NIMIC IN REALITATE, ESTE DOAR O INCHIPUIRE, vei trece cu bine peste:)
Sper ca am fost de folos, multa sanatate!
11-07-2007, ora 00:00
Autor: ella_25
TheFly iti multumesc pentru sfaturi. Ce m-ar interesa..... este sa-mi povestesti care erau simptomele cu care te confrunta-i la inceput si cum ai depistat ca te confrunti cu atacuri de panica sau axietate. Spune-mi te rog, bineinteles daca doresti, etapele prin care ai trecut pana ai ajuns sa controlezi acesta < boala> Ma intereseaza acest luru deoarece eu nu sunt inca convinsa daca ma confrunt cu atacuri de panica sau altceva. Daca o sa mai vorbim poate iti povestesc si eu ce simt ca sa iti dai cu parerea..... eu doresc sa confrunt starile pentru a depista boala cu care ma confrunt eu. Iti multumesc inca o data si aspept un semn de la tine.
11-07-2007, ora 00:00
Autor: ella_25
TheFly iti multumesc pentru sfaturi. Ce m-ar interesa..... este sa-mi povestesti care erau simptomele cu care te confrunta-i la inceput si cum ai depistat ca te confrunti cu atacuri de panica sau axietate. Spune-mi te rog, bineinteles daca doresti, etapele prin care ai trecut pana ai ajuns sa controlezi acesta < boala> Ma intereseaza acest luru deoarece eu nu sunt inca convinsa daca ma confrunt cu atacuri de panica sau altceva. Daca o sa mai vorbim poate iti povestesc si eu ce simt ca sa iti dai cu parerea..... eu doresc sa confrunt starile pentru a depista boala cu care ma confrunt eu. Iti multumesc inca o data si aspept un semn de la tine.
20-07-2007, ora 00:00
sa va spun cum am incercat eu sa scap de atacurile de panica,in mare am reusit, dar cea mai mare realizare din ultimii 5 ani afost asta.Eram tot timpul in casa , eu lucrez croitorie , sotul era plecat de 11 ani din tara;venea o data sau de doua ori pe an. Singuratatea si grijile erau atit de mari incit simtomele mele aproape ca nu le mai puteam controla.Eram asa de pesimista incit refuzam sa merg la medic daca el nu venea acasa. Prietenii intelegeau in mare ce se intimpla si ma ajutau facindu-mi tot felul de servicii,;eu plecam f. rar din curte,numai in cazuri extreme , insotita si cu o masina dupa mine. Acum realizez ca de fapt mi-am facut rau singura ca aceste stari trebuiesc infruntate, sfidate ciar ca ele sa apara cit mai rar.Eram prietena cu medicul de fam.si de citeori faceam o criza era la mine.Acum realizez ca ma agatam de toata lumea din jur numai sa ma simt protejata.Nu invinovatesc pe nimeni dar nici nu ma interesa f. mult sa citesc sau sa ma informez mai bine despre cazul meu .Din fericire pt mine ,ne-am hotarit(cu sotul si fiica mea), saplecam din tara. a fost o adevarata aventura;i--mi era o frica de moarte, dar nu mai puteam da inapoi,si asa pe data de 20 ian 2007 am plecat din Rominia spre Italia cu fam si nu am murit pe drum, nu am facut atacuri da panica si m-am bucurat din plin de calatorie,eu nu mai plecasem din curte de 5-6 ani.Ce sa va spun incercati o experienta extrema sa vedeti ca nu este imposibil!!! . aici am conectat internet pt copil si am dascoperi ca sint mult mai multi oameni in situatia mea si asta ma face sa cred ca intr-o zi cineva va auzi strigatul nostru si va face ceva concret si folositor pt noi.Am 39 de ani si nu concep ca viata mea sa depinda de medicatie sau de medici in totalitate. Viata merita traita ca e asa de frumoasa!!!!!. cu stima pt toti membrii , Ramona.
02-09-2007, ora 00:00
Autor: brolin
Buna,

Sunt si eu membru de baza in grupul anxiosilor, ma tot chinuie de catva timp, acum de cand am stari de greata iar umblu pe la medici sa ma controlez.Acum ma uit in oglinda sau ma pipai pe corp sa vad daca am ceva si fuga la doctor.
Am vazut cateva umflaturi mici pe sub piele pe corp si acu caut la ce doctor sa ma duc.Cred ca si voi ati facut la fel,nu?
Iau Alprazolam o tableta de 0,5 pe zi.
La psiholog nu ma mai duc ca nu am stare sa stau si ma bufneste rasul cateodata asa ca o sa incerc altceva.
Sunt cateodata demoralizat si nu mai stiu ce sa fac!Imi e teama sa ma intorc la servici, voi aveti asemenea temeri?

02-09-2007, ora 00:00
Autor: TheFly
Ella, scuze pentru raspunsul foarte intarziat, din motive care imi scapa abia azi am fost anuntat pe mail ca s-a mai postat la acest topic.
Mi-am dat seama ca sunt atacuri de panica si nu o afectiune fizica pentru ca tot timpul am fost constient cum au aparut, cunoscandu-ma foarte bine si stiindu-mi sensibilitatile care provocau aceste atacuri. Plus de asta, starile de anxietate apareau exclusiv in public, niciodata acasa, deci era logic ca ele sunt produse doar de creierul meu. Daca esti bolnav sau ai anumite dureri fizice, te-ai simti rau oriunde, nu? Acasa, in oras, noaptea, ziua, oricand. Insa la mine atacurile se petreceau doar in anumite locuri pe care mintea mea le asocia cu unele chestii nasoale din trecut.
Treptat, dupa mai multe atacuri si stari aiurea, vazand ca de fiecare data nu patesc practic nimic, am ajuns sa nu ma mai tem de aceste stari absolut deloc si astfel ele au disparut aproape de tot. Pentru ca, asa cum am mai spus, anxietatea este creata si amplificata doar de teama noastra. Inca mai am momente in care ma apuca asa o neliniste ciudata, mai ales in situatii care ies din obisnuit, din cotidian, dar de fiecare data imi spun ca nu e decat inchipuirea mea, accept frica, o las sa treaca prin mine, constientizand ca nu voi pati absolut nimic, si de fiecare data, iti garantez, imi trece.
In privinta ta, nu pot sa spun daca starile tale sunt cauzate de atacuri de panica sau daca ai chiar ceva fizic. De aceea probabil cel mai bine ar fi sa mergi la un consult general sau ceva de genul. Sincer iti urez sa fie doar atacuri de panica, pentru ca pe astea le vei putea depasi singura, cu vointa, iar atacurile de panica nu sunt o boala fizica si nu pot aduce si alte complicatii daca le stapanesti.
Multa sanatate.
03-09-2007, ora 00:00
Autor: ella_25
buna brolin. Si eu ma confrumt cu aceste temeri. La inceput erau f severe de m-au determinat sa imi schimb locul de munca. In momentul in care urcam scarile la serviciu ma si apucau starile de neliniste si toate celelalte specifice anxietatii. Acum am alt serviciu, intre timp am reusit sa mai trec peste anumite stari sa ma pot controla, dar am si momente cand ma treazesc dimineata si as prefera sa stau acasa sa nu ma duc la lucru, dar incet incet le-am depasit. Si cu doctorul ai dreptate, dar toate astea sunt in inchipuirea noastra noi de fapt nu avem nimic. Daca mai doresti detalii scrie-mi. Sanatate!
04-09-2007, ora 00:00
Autor: brolin
Buna,

Si la servici nu erai nelinistita sau nu simteai ca nu mai poti sta locului, etc, etc!?Ai luat ceva medicamente?
04-09-2007, ora 00:00
Autor: ella_25
Ba da. Deabia pot sa stau 8 ore. Am luat medicamente si mai iau xanax de 0,25 una pe zi, dar nu tot timpul are efect. Cateodata iau pastila si criza tot apare. mai vorbim.
05-09-2007, ora 00:00
Autor: brolin
eu iau acum o pastila de 0.5 pe zi.Desi doctorita a spus ca efectele se vad doar daca iei peste 1 mg pe zi!
14-09-2007, ora 00:00
Autor: IONITA
oameni buni atacul de panica nu se trateaza cu medicamente totul depinde de noi eu am trecut prin asa ceva si cu ajutorul psiologului sunt pe drumul cel bun
14-09-2007, ora 00:00
Autor: IONITA
draga ella toto vine din mintea noastra starile sunt nasoale eu nu mai aveam chef de nimic dar psioterapia ma ajutat ffffffooooaaarrtttee mmmuuulllttt succes
10-10-2007, ora 00:00
Buna
Am 21 si de cateva luni ma confrunt cu niste situatii f neplacute.acum 6 luni m-au luat niste ametelei puternice si dureri de cap si dormeam inbtr-una..am fost la neurolog am facut tomografie,rmn tot perfect....acum mi-a revenit starea asta si de o luna nu mai trece..doar ca acum e mai rau pt ca a inceput cu ameteli,batai de inima,tremurat,lipsa rabdarii,nu pot face nimic,imi e frica,nod in gat,dureri de cap,dureri de musculatura...si m-am terminat psihic cand am vazut ca nu mai trece..am fost la toti medici si degeaba..am fost si la psihiatru si mi-a dat frontin si cipralex jum dimineata..dar eu tot rau ma simt,si iau de apr 2 saptt..nu am chef sa fac nimic,nu ma pot gandi in viitor,tremur,vad in ceata,nu pot conduce,fata o simt nu stiu cum,amortita...nu stiu ce sa fac..stiu ca daca incerc sa fiu pozitiva si sa ma autocontrolez face mai mult ca toate medicamentele...
10-10-2007, ora 00:00
Autor: brolin
Buna

Urgent lasi medicamentele alea deoparte, mai multe te otravesti decat iti faci bine, incepi prin a renunta la alimentatie nesanatoasa, stres, bei ceai d esunatoare si consulti un medic homeopat bun.
Dupa care faci sedinte de reflexoterapie de masaj general, plimbari multe, eventual sport.
Si rabdare ca nu trece una cu doua.
Ah era sa uit starile tale se numesc stari d epanica si anxietate facute probabil pe fond de stres!
Bine ai venit in clubul nostru!
10-10-2007, ora 00:00
ms de msg...acum merg in continuare cu tratamentula asta...si e adevarat f mult stres,2 facultati,mai faceam si naveta,pb de familie..mama a avut si ea pb grave de depresie si trebuia sa am grija de ea,,dar isi revenise...dar toate ma apasau..si simt intr-adevar ca am nevoie de iesiri,de plimbari,sa ma rup de telefon si tot ce ma supara,sa mai am si eu grija de mine nu doar s aport grija altora..si toate astea m-au adus aici..acum sper sa imi revin cam greu stiu...
12-10-2007, ora 00:00
Autor: ioana.oros
E atat de simplu! Si nici eu nu credeam ca voi scapa de aceste stari. Schimbati-va modul de viata. Sport, mai putina suparare, mai multa incrtedere in voi, si in primul rand sa nu va fie frica! Intr-adevar, aruncati toate medicamentele pe care le aveti, pt ca va fac mai mult rau. Va dau stari aiurea de tot: ameteli, dureri de cap, cefalee, tremur, si in primul rand DEPENDENTA. Daca va ajuta psihic, lasati-le lA INDEMANA IN PORTMONEU, EU ASA FAC, DAR NU M-AM ATINS DE ELE DE LUNI DE ZILE. Eu luam xanax si alte tampenii antidepresive. Tremuram, ma durea capul, aveam crampe musculare, ameteam, batai de inima, imi vajaiau urechile. Dar trece. Mie mi/a trecut din momentul in care chiar am vrut asta. Am lasat medicamentele si nu mi/a mai fost frica. Stati si ganditi/va logic si cat se poate de realist ca nmu are ce sa vi se intample. Si forumurile ajuta, la fel ca si schimbul de pareri cu alte persoane anxioase. Va doresc curaj!
Adaugă un comentariu / răspuns
151 comentarii 12 3 4 5 6 INAINTE ›


15-07-2013, ora 12:00
Recomanda un Psihoterapeut sau cauta unul!
La-Psiholog.ro este un proiect ROmedic care va prezinta peste 1600 de terapeuti din Romania. Avantajul acestui site este ca pune mare pret pe recomandarile pacientilor. Gasiti prezentari detaliate ale serviciilor psihologice, cititi recomandari, va puteti programa online. In plus, exista o sectiune cu o multime de articole interesante si teste psihologice.
ROmedic a implinit 10 ani ROmedic a implinit 10 ani