Forum medical - întrebări și răspunsuri medicale
Vizitarea site-ului implică acceptarea cookies-urilor. Citește mai multe
Forum medical Regulament Colaborare - răspunsuri

nu stiu ce sa fac ,.....dar trebuie sa-l ajut

04-09-2008, ora 21:57
Autor: daya 79
Sotul meu (27 ani) a consumat destul de mult alcool(aproape cu orice ocazie se oferea....iar aceste ocazii in ultimul timp aveau loc aproape zilnic).Nu a mai consumat alcool deloc de 2 saptamani timp in care a baut medicamente antialcool( si le-a cumparat singur....zicea ca asa sigur nu va fi corupt de nimeni sa se opreasca dupa serviciu la o bere...doua).Bun!..pana aici totul e OK dar, de doua-trei zile are probleme de memorie(uita, ma intreaba acelasi lucru de cateva ori...etc.) si doarme foarte mult(daca ar putea cred ca ar dormi toata ziua si toata noaptea).Uneori ma inspaimanta ,iar acest lucru ii afecteaza si munca.Eu cred ca este sevraj dar nu sunt nici foarte sigura de acest lucru,de aceea apelez in primul rand la cei care se ocupa de acest site (medici,psihologi...)si la cei care cunosc cate ceva despre astfel de manifestari datorate lipsei de alcool.
32 comentarii 12 INAINTE ›
05-09-2008, ora 00:00
Autor: M.D. | Dr. Mihnea DRAGOMIR - Medicina de familie, Bucuresti
La droguri supradoza poate ucide, dar sevrajul, oricat de suparator, nu ucide pe nimeni. La alcool e invers: e greu ca cineva sa moara din supradoza de alcool, in schimb sevrajul poate fi o problema serioasa. Desi cele doua semne enumerate de dv nu par a face parte din tabloul de sevraj, ci ar sugera mai degraba o insuficienta de vitamina B, totusi un consult psihiatric ar fi potrivit. Exista tratamente pentru asta.
05-09-2008, ora 00:00
Autor: daya 79
Aseara mi s-a parut ca are chiar si halucinatii,iar azi dimineata a si varsat(a avut si explicatie cand l-am intrebat de ce a vomat......"parca am avut acid la stomac" ).Tot ieri m-a sunat sa ma intrebe cum a ajuns el intr-un anumit loc.
Apreciez mult ca mi-ati raspuns d-le dr. Mihnea Dragomir si am o intrebare pt. d-voastra. Aceasta lipsa de vitamina B poate aparea foarte rapid din cauza anumitor factori(medicamente...etc.) sau apare in timp,deoarece sotul meu a facut analize de sange recent(iulie) si au iesit foarte bine.
Multumesc!
06-01-2009, ora 11:16
Ne-am despartit din cauza bauturi de aproape trei luni decit sa renunte la alcool a preferat sa plece,credeam ca dupa douozece si opt de ani o sa-mi fie greu dar imi e bine.Probleme are baiatu a abandonat facultatea anul trei azi au inceput examenele si nu vrea sa mearga,chiar mai mult a inceput sa bea ca taicasu,eu il astept diseara sa imi de cheia si sa plce dupa tasu niste alcoolici mai si fumeaza.
05-02-2009, ora 19:06
buna seara.as vrea si eu sa cer un sfat cu privire la sotul meu caci nu stiu cum sa mai procedez.are mari probleme cu alcoolul de 4 ani de cand il stiu bea foarte mult.mai bine zis foarte des.cred ca si inainte consuma alcool dar cel putin de un an incoace problema s-a agravat.in sensul ca se imbata si de la 2 beri daca nu mananca.este foarte agresiv cand bea si cand se apuca de baut nu se mai opreste si o luna.apoi sta fara sa bea maxim 2/3 luni si o ia de la capat.se urca beat la volan.a avut accident acum ultima data.probleme la servici.este contabil de meserie.este foarte responsabil cand nu bea si foarte normal.am fost si la psihiatru cu el.i-a expl doctorului ce comportament are.i-a dat coaxil si timonil.b1 si b6 injectabil dar nu vrea sa le ia.trage de timp.dimineata vb cu el e normal spune ca nu mai bea si seara vine uneori teapan de beat.l-am si parasit de nenumarate ori am crezut ca se linisteste.degeaba.a luat-o si mai rau.am vb cu el sa se interneze dar nu vrea.va rog din suflet ajutati-ma ca nu stiu ce sa mai fac.imi toaca si mie nervii si rabdarea si pe langa toate astea si banii.are un salariu foarte bun si alte evidente particulare dar la ce folos?
l-am dus si la preot degeaba.sant sigura ca e alcoolic deja.cum sa procedez?
31-03-2009, ora 18:21
Autor: sammy45
Semnele sunt de alcoolism , din pacate daca a fost si la psihiatru si nu a constientizat ce repercursiuni are alcoolul asupra organismului e greu ... incercati sa-l internati la Alcoolicii anonimi. Coaxilul este pt. depresii , cauza pt. care bea ,dar precis i s-au facut si analizele sangelui , nu s-a speriat de rezultate? Sotul meu a avut GGT-ul 483U/L , tot ce tine de ficat i-a iesit cu mult peste limitele normale , glicemia 277 si s-a speriat si vad ca nu se opune la investigatiile pe care trebuie sa le faca. Este foarte important , cu toate ca este foarte greu , sa fie ferit de stres , stiti si dvs. ca un alcoolic se agata de orice motiv ca sa bea si-si gaseste scuze si da vina pe toti din jur si niciodata pe el , deci trebuie sa va inarmati cu o mare rabdare si putere de sacrificiu ca sa eliminati macar din partea dvs motivele pt. care bea . Cel care locuieste cu un alcoolic trebuie si vrea sa-l trateze trebuie sa fie gata oricand sa-l asculte , sa-l inteleaga , sa-i fie alaturi , sa-i arate in permanenta cu vorbe bune , fara reprosuri , ce rau face alcoolul lui si familiei lui , cat de mult il degradeaza . Va doresc multa rabdare si intelepciune si oricand vreti sa vorbim , sunt aici. Va scriu din experienta mea cu un alcoolic de care am divortat , dar pe care n-am putut sa-l las prada alcoolului.
31-03-2009, ora 19:20
d-na sammy presupun.va multumesc pt sfaturi.aveti mare dreptate.analizele sotului meu au iesit destul de bune.adica glicemia era 90 si colesterolu era tot bun.eu nu beau si am col 240.insa are steatoza hepatica si ceva pe la pancreas.si sa stiti ca e tare fricos de boala.dar daca a luat o bere nu se mai opreste.este contabil de meserie si inca unul bun.cand nu bea munceste de cade lat.nu vrea sa se interneze e fricos.nu stiu cum sa procedez.santem tineri eu am 29 el 34.va jur ca-l iubesc enorm si nu vreau sa-l las sa o ia razna de tot dar nu ma pot controla cand il vad baut.si de aici porneste tot.daca vreti sa va pov mai amanuntit ca nu pot aici scrieti-mi.oricum va multumesc din suflet pt raspuns
11-05-2009, ora 23:19
Autor: elefantzel
eu am 25 de ani fostul sot avea acceiasi problema ... la inceput pleca de acasa nopti intregi dormea la hoteluri si pensiuni pt ca era prea beat sa ajunga acasa ...apoi o perioada scurta de timp a renuntat sa mai bea si sa mai plece cu prietenii ....dupa aceea a inceput sa bea acasa foarte mult sub o chii mei si mereu unde mergeam era primul care se imbata si seara pentru mine era distrusa ....asa a tinut-o o perioada pana cand nu am mai rezistat si eram mereu dintr-un scandal in altul pana cand intr-o seara a baut atat de mult ca nu mai stia de el eu nu am mai putut si am rabufnit ,mi-a spus sa imi strang lucrurile si sa plec acasa eu fiind insarcinata in 6 luni cu gemeni nu am vrut sa plec bineinteles iar el m-a trantit de perete si a inceput sa ma loveasca cu pumnii si cu picioarele in burta si in cap.....cand a realizat ce a facut era prea tarziu eu am reusit sa plec cu un taxi la spital singura cu dureri ingrozitoare incercand sa imi scap copiii dar ei erau deja morti .....in acea noapte am vrut sa mor il uram nu mai vroiam sa il vad ....noroc cu parintii mei care au fost langa mine mereu .....a doua zi a venit la mine cu un buchet de flori si cu un iarta_ma. NU AVEAM PUTEREA NICI SA IL SCOT AFARA , dar cu ajutorul lui Dumnezeu l-am dat in judecata si am divortat acum sunt fericita am trecut peste am un sot minunat si doua fetite(gemene) dar nu imi voi putea uita niciodata copii nenascuti si acea noapte . nu am pus niciodata gura pe alcool si sper sa nu o fac nici sotul nici copii
21-06-2009, ora 17:43
am 28 de ani si prietenul meu cu care sunt de 2 ani si pe care il iubesc foarte mult are probleme cu bautura...consuma numai bere ....in fiecare zi din calendar peste 10 beri...a inceput sa ma jigneasca in ultimul timp foarte mult....vorbe urate...imi spune ca ma iubeste si la cateva ore imi spune ca relatia e gata....m-am atasat de el foarte mult am incercat sa-l ajut sa vorbesc cu el ,,,e ok ma aproba ,dar dupa cateva minute incepe cu berea....este alcoolic?
22-06-2009, ora 13:37
draga raluca eu am scris si eu povestea mai sus.nu pot sa-ti spun daca este alcoolic inca dar va fi in mod sigur daca o continua asa.ai vazut in mod sigur si in povestile de mai sus ce se intampla in diferite relatii din cauza alcoolului.la mine s-a rezolvat oarecum problema ptr ca ajutata de soacra mea am reusit sa-l duc pe sotul meu la dezalcoolizare si acum ia un tratament care sper sa-l ajute.nu pot garanta faptul ca nu va mai bea dar am incercat sa-l ajut.de el dep[inde cel mai mult daca vrea sa renunte la acest viciu.in cazul tau iti spun doar ca trebuie sa iei masuri.adika sa gasesti o cale sa-l ajuti si sa te ajuti.asta daca vrei cu adevarat sa continui relatia cu el.iti doresc multa bafta.
22-06-2009, ora 16:02
karina , multumesc din suflet ptr raspuns....din pacate eu nu pot sa-l duc la dezalcoolizare,daca deschid subiectul imi raspunde fara sa gandeasca o secunda "nu am chef sa renunt ....ma pot lasa cand vreau dar nu am chef".
din pacate eu nu am pe nimeni alaturi de mine si aici prietenii se bucura de problemele tale.si cred ca raspunsul tau sincer este tot ceea ce am nevoie sa aud......oh.e asa trist si dureros...........
inca o data multumesc
24-06-2009, ora 14:01
raluca stiu ca raspunsul este dureros si mi pare rau dar sa stii ca va fii situatia si mai dureroasa in timp toti spun ca se pot lasa da nu e asa mai ales ca a venit vara si berea acum e mult mai consumata eu iti spun ca al meu tot asa zicea ca el se lasa oricand si nu bea o perioada apoi cand scapa innebunea el dar ma innebunea si pe mine sa stii ca viata nu e usoara langa astfel de persoane o sa vina vremea cand o sa vrei sa renunti la relatie de zeci de mii de ori si eu am fost in situatia asta numai ca la noi a fost mai complicat asa ca gandeste te bine ce faci ca sa rezolvi problema stii tu cum se zice ca nimeni nu se poate amesteca in viata de cuplu a altcuieva e foarte spinoasa problema nu stiu ce sa ti zic ar trebui macar sa mergi la un psihiatru mai intai singura sa vezi ce ti spune apoi daca e si el de acord sa mergeti impreuna mai scrie sa stiu macar daca ai rezolvat ceva succes
24-06-2009, ora 15:56
karina e adevarat e foarte greu sa traiesti langa astfel de persoane eu nu am putut sa dorm noptile tot stresata mereu e groaznic ce sa zic ieri mi a spus ca ma iubeste a doaua zi mi a vorbit foarte urat si dupa a zis ca e gata sunt terminata nu inteleg motivul parca sufera de schimbarii de comportament am zis ca nu l mai sun mi se rupe inima si nu stiu ce sa fac eu sufar si pe el nici macar nu l doare crezi ca m ar ajuta sa vorbesc cu un preot eu simpt ca inebunesc omul asta a fost totul ptr mine as vrea un psihiatru dar sunt ingrozitori de scumpi
24-06-2009, ora 17:35
raluca tu nu locuiesti cu el din cate inteleg.deci situatia e oarecum mai simpla daca se poate spune asa.cel care trebuie sa se trezeasca e chiar el.lasa-l o peroada singur.sa vezi ce are de gand sa faca.si intr-adevar comportamentul la cei care consuma alcool prea mult se schimba tare.adika sant total confuzi cand beau.al meu de ex cand bea zici ca e turbat.e cu totul alt om nu pot sa-l inteleg sau sa-l opresc din drum daca are ceva de facut atunci.si trece foarte repede de la o stare la alta.dupa ce se trezeste e din nou normal.din punctul meu de vedere preotul nu o sa te ajute prea tare doar daca il poti convinge pe el sa jure ca nu bea macar un an.si asta e indoielnic pt ca de obicei le este greu sa se tina de juramant.la psihiatru am zis sa mergi pt o sg sedinta sa vezi ce-i de facut nu ca si terapie ptr tine.el poate da ar avea nevoie dar cred ca o sa fie greu de convins.daca totusi vezi ca situatia degenereaza spre mai rau ar fii mai bine sa stai deoparte o perioada daca nu locuiesti cu el.poate se trezeste si-i poti pune niste reguli.ca altfel nu vad.si sa stii ca fara tratament medicamentos nu se va lasa daca tu zici ca totusi bea destul de mult si de des.ti-am spus e tare delicata problema.tot ceea ce vreau sa-ti zic e ca nici eu nu sant sigura ca sotul meu nu va mai bea de la tratamentul asta.sa stii ca viata langa astfel de persoane e incerta si destul de grea.asa ca mai gandeste-te daca poti sa alegi
10-10-2009, ora 22:55
Autor: mihaela983
Buna Karina. Am citit comentariile tale si am vazut ca ai reusit sa iti duci sotul la dezalcolizare. Sper ca acum e bine si ca esti si tu bine pt ca stiu prin ce trece partenerul unui alcoolic. As vrea sa imi spui, cat a stat la dezalcolizare si ce tratament urmeaza acum, si daca a fost cu folos tot efortul tau. M ultumesc.
20-11-2009, ora 18:08
Autor: reme
Bune ziua.
Mama mea are porbleme serioase cu alcoolul de ani de zile dar nu recunoaste.As dori sa ma sfatuiti in primul rand cum sa procedez sa o determin sa recunoasca .Din punctul meu de vedere nu are niciun fel de probleme sa o determine sa consume alcool, doar anturajul.
06-01-2010, ora 11:59
Autor: rviorel23
Trebuie sa o faceti sa inteleaga ca dependenta de alcool este o boala si are nevoie de ajutor profesionist si specializat. Nu este vorba doar de un act de vointa. Sa ii ceri unui dependent de alcool sa se lase de alcool ar fi ca si cum i-ai cere unui bolnav de cancer sa se lase de cancer. Incercati sa destigmatizati in fata ei aceasta boala impropriu numita alcoolism. Succes maxim.
10-01-2010, ora 15:08
Pentru toti cei care ati postat pe forum in legatura cu dependenta de alcool.
Sunt alcoolic(alcoolic am baut peste 45 de ani) in prezent am o abstinenta de 10 ani dobandita cu ajutorul Alcoolicilor Anonimi. Tot ceea ce descrieti, descriu alcoolicul dependent(in diferite faze) dar deznodamintul va fi acelesi daca cel in cauza nu doreste sa rezolve problema pe care o are , de fapt nici nu recunoaste ca are o problema(unul din simtomele bolii).
De retinut alcoolosmul este o boala si nu un viciu,o boala care nu poate fi vindecata dar care poate fi stopata printr-o abstinenta totala. O boala fizica, mentala si spirituala. Prin internare se vindeca numai fizic si dupa o pauza va crede ca poate bea din nou, paradoxal crede ca si cel fara picioare ca ii vor creste la loc, si ca de data asta va fi altfel. Pentru un alcoolic un paharel este prea mult,urmatoarele100 sunt prea putine.
Vointa cultura, morala, morala crestina, educatia nu fac doi bani in abtinerea dela baut dimpotriva poate actiona invers dandu-i convigerea ca el este ,,cineva" si stie ce face(alcoolicul este foarte orgolios, egocentric si egoist) si nu prea accepta sfaturi, desi in sufletul sau stie ca au dreptate. Juramintele, vointa pot avea unele reusite pe termene mai lungi sau mai scurte dar recaderea este cu o intensitate si mai mare. Nenorocirea este ca in familia unui alcoolic nu este bolnav numai el, se imbolnavesc si membrii familiei care ajung la disperare si nu mai stiu cum sa procedeze, actionand cu duritate si sfaturi de tot felul vor inrautati si mai mult situatia, trebuie actionat cu empatie si dragoste fata de un om foarte bolnav. Ca sugestii: Internarea pentru o dezalcolizare care sa stopeze acea ,,alergie" a bautului si apoi frecventarea unor grupuri de suport gen Alcoolicii Anonimi(care au eficienta daca sunt abordate serios si nu costa nimic) dar numai daca cel in cauza accepta ,fara acceptul lui/ei nu se poate face nimic. Deznodamantul va fi acelasi mai devreme sau mai tarziu, alcoolismul nu iarta! Succes!
15-02-2010, ora 13:17
Autor: mire245
Domnule Constantin Spinu, vreau sa va cer sfatul pentru ca ati avut chiar dumneavoastra astfel de probleme si poate stiti mai bine cum sa fac sa-l determin pe sotul meu sa mearga ... de fapt sa mergem impreuna la intalnirile cu alcoolicii anonimi. Am gasit un grup care activeaza si sambata pe str. Pescarus si ne-ar fi bine ca suntem aproape de acea zona, dar nu stiu cum sa procedez. Avem discutii in ultima vreme zilnic aproape. Ieri am reusit sa-i spun ceva legat de intalnirile de la alcoolicii anonimi el nu a respins ideea dar imi e teama ca nu a facut-o din cauza ca nu crede ca voi insista. Ce sa fac si ce sa spun atunci cand eu voi insista si poate el va refuza categoric acest lucru. Ce sa-i spun? Ce argumente sa-i aduc? Ne-am casatorit in noiembrie 2009 dupa 4 ani de prietenie din care aprox 2 ani si jumatate (daca nu mai mult) am locuit impreuna. Lucrurile s-au inrautatit cam de vreun an. Inainte bea bere si mai rar vin, apoi a inceput sa consume numai vin si cel putin o data pe saptamana (sunt indulgenta cand spun asta) tarie. Are 29 de ani si jumatate si ma apuca plansul numai cand ma gandesc la tineretea lui si la cum isi poate distruge singur viata si implicit si pe a mea. Nu vreau sa renunt la el si imi doresc din tot sufletul sa ne fie bine. Cum sa procedez? Cu dumneavoastra cum s-a procedat?
18-02-2010, ora 16:22
Autor: thalida
Buna mire245, si eu am aceleasi probleme cu viitorul meu sot. Trebuia sa avem nunta anul acesta in septembrie; eu vreau sa o aman...daca nu sa o anulez. De 2 ani suntem impreuna si obisnuia sa bea cate o bere cand venea seara acasa de la birou. Nimic ciudat in asta. De vreo jumatate de an in schimb a avut o cadere nervoasa, o anxietate cu atacuri de panica. S-a speriat si nu a mai baut nimic timp de 3 saptamani. Dupa care a gustat putin. Din acel moment s-a declansat iadul. Fuge de la birou, le spune ca este racit...si se duce la casino si bea pana pica. Nu reusim cu nimic sa-l facem sa se schimbe. Am reusit timp de vreo 2 saptamani sa-l convingem sa bea bere fara alcool. A fost totul perfect. Acum iar e in acea stare. Nu stiuce sa mai fac...fug de la birou...sa-l iau de acolo si sa-l aduc acasa....trece de la o stare la alta..acum e bine...in 5 minute e rau. Nu mai este constient de nimic. Imi este frica dimineata cand plec la servici si il las dormind. Vorbesc cu el...este acasa bine...in 10 minute aud la telefon pe fundal sunetul aparatelor si vocea lui....Mi se taie picioarele...Va jur...si nu are decat 29 de ani. Va rog...orice sfat....m-ar ajuta enorm
19-02-2010, ora 11:52
Autor: mire245
Draga mea ... ce spui tu este foarte grav si trist. Cel putin sotul meu nu are si mania jocurilor si oricum la servici isi vede de treaba ... pana acum (sper sa nu se schimbe). Este adevarat ca la noi este in plus gelozia (prosteasca), care si asta este grava si poate si gandurile pe care si le face sunt pentru el un motiv pentru bautura. Trebuie sa se trateze de 2 lucruri ca si in cazul prietenului tau. Eu zilele acestea am incercat sa adopt o atitudine mai putin dura, fara sa ii mai reprosez, fara sa-l mai cert, ii spun ca-l iubesc de cate ori am ocazia. Este adevarat ca duminica am avut o zi foarte proasta, si starea s-a intins si pe ziua de luni, dar mi-am zis sa nu-l invinovatesc de nimic. Mi-am zis ca-l iubesc si sunt dispusa sa fac orice pentru a ne fi bine, si mi-am zis ca trebuie sa am rabdare si daca si el ma iubeste trebuie sa dea roade. Umblu de luni de zile cu materiale despre alcoolism si alcolici in geanta si i-am spus in mare ca as vrea sa citeasca niste lucruri dar inca nu am avut curajul sa i le dau deoarece imi e frica de un refuz desi initial a zis ca o sa citeasca. Am descoperit si niste grupuri de alcoolici anonimi si vreau sa-l duc sa auda ce au altii de spus. Poate ar fi bine sa-i propui si tu. Eu am gasit un astfel de grup cat de cat aproape de noi - pe la Diham, dar mai sunt si in Berceni. Oricum ... este o lupta grea si fara certitudini doar sperante. Trebuie sa te gandesti daca esti dispusa sa-l salvezi si sa te sacrifici in schimb pe tine sau poate va intelege si va fi dispus sa lupte alaturi de tine. Eu sunt hotarata sa incerc. Sper ca vom reusi!
20-02-2011, ora 21:38
Autor: NicoNicole
Buna, sunt si eu o femeie disperata!!! Sotul meu, de fapt nu am apucat sa mergem la starea civila desi actele erau gata, tot din cauza bauturii, are mari probleme cu bautura.Nu mai stiu cum sa-l ajut, este foarte dureros sa-l vad asa...si eu sa stau langa el...fara sa-mi accepte ajutorul.El are 35 de ani si dupa divortul cu prima sotie cu care are si un copil a cazut in prapastia alcoolului.Asta timp de 9 ani neincetat, din 2 in 2 luni se repeta povestea.Nu bea nimic timp de 2 luni apoi 3 sapt sta numai in casa si bea.a pierdut tot ce avea, firme, masini, case.Cred ca si pe mine ma pierde pentru ca nu mai pot accepta.De 5 ani ne cunoastem iar de 2 locuim impreuna.Am stabilit si nunta in iulie anul acesta si starea civila am vrut sa fie mai devreme dar nu ne-am mai prezentat pentru ca a inceput sa bea cu cateva zile inainte si a fost de neoprit.Eu am 24 de ani si sunt invinsa in lupta asta.Acum este exact in mijlocul problemei, este a nu stiu cata oara cand mi-a promis ca nu mai bea dar cum pune paharul la gura nu se poate opri.Nu are niciun motiv, pur si simplu gaseste ocazia si nu se mai opreste.A fost internat la dezalcoolizare de multe ori si la psihiatrie, tine tot tratamentul corect apoi isi pierde motivatia si se apuca iar.Pierdem nunta asta, mai trec printr-o rusine ca si cu logodna.Devine agresiv cand il impiedic sa bea, m-a si lovit si conduce beat.Familia lui nu-l mai accepta si imi propune si mie sa-l parasesc.Am si facut-o, am plecat in Italia la sora mea, dar m-a convins sa ma intorc...Eu il iubesc foarte mult, mi se rupe inima cand il vad asa, am fost si la o femeie sa-l descante, credeam ca are farmece, dar nimic.Azi am fost la o manastire si am vb cu un preot care mi-a zis sa-l aduc sa stea de vorba cu el, sper din tot sufletul sa renunte.Nu stiu ce sa ma mai fac.Ajung sa cred ca nu va renunta niciodata la alcool indiferent de pretul p care il plateste...
22-02-2011, ora 13:40
Autor: suparici32
Buna.Dupa cum spunea cineva mai sus, cred ca mai degraba ai cresc picioare unui olog decat sa se vindece cineva de alcoolism. Si eu am un frate care dupa cinci ani de abstinenta, in care s-a casatorit, si-a cumparat masina, casa si un serviciu bunisor, e pe cale sa le piarda pe toate. Bea intr-una de vreo 5 zile; nevasta l-a parasit, patronul l-a cautat de cateva ori pe acasa si n-a avut cu cine vorbi de beat ce era. Cat despre noi, familia lui ce sa mai spunem, suntem disperati, ne-am pierdut "antrenamentul" de acum 6 ani si ceva.Nu v-am spus, ca acum 5 ani, in urma unei cazaturi, tot la betie si-a rupt o mana si am reusit sa-l convingem sa jure in fata unui preot(la noi se practica acest lucru) ca nu mai bea 5 ani, in speranta ca se va lecui. Intr-adevar n-a baut cinci ani, insa dupa juramant n-a rezistat decat doua luni fara sa bea si... a luat startul. Cine stie cand se va opri, poate cand isi va termina colectia de peste 30 de sticle cu bauturi fine stranse in acest timp, sau cand va face un accident cu masina? Nu stiu ce sa spun, probabil ca niciodata, pentru ca de jurat nici nu mai vrea sa auda, mai ales ca l-a parasit nevasta si are "motiv".
Toate bune tuturor si sa auzim de bine!!!
06-03-2011, ora 00:32
In caz ca aveti barbati betivi, va recomand cu caldura divortul administrativ. Ieftin si bun. Daca aveti frati, unchi sau tati betivi, situatia se complica putin, dar cel mai bine este sa va luati talpasita din casa cu betiv.
Nu va mai pierdeti vremea incercand "sa-l schimbati". Chiar si regina angliei zicea "sa schimbi un barbat e o pierdere de timp", iar eu as mai adauga cu atat mai mult cu cat barbatul respectiv mai e si betiv.
07-03-2011, ora 20:25
Autor: suparici32
Din cate vad dvs aveti ceva cu barbatii in general, nu numai cu betivii. Ati uitat sa ne "invatati" ce sa facem daca avem rude de sex feminin care au probleme cu alcoolul. Probabil ca trebuie sa le iertam si sa ne inchinam la ele, nu-i asa?Cat despre regina Angliei.nu cred ca rangul ei e direct proportional cu inteligenta, mai degraba cu varsta.
12-08-2011, ora 08:23
Autor: Jolie 25
Buna ziua! Nici nu stiu, daca imi mai poate raspunde cineva, deoarece observ ca nu s-a mai postat nimic din luna martie a.c., totusi incerc, asa simt ca ma si descarc. Povestea mea este una relativ scurta: sunt casatorita de 2 ani, nu avem copii. Impreuna suntem de 5 ani, dar nu am locuit impreuna decat dupa ce ne-am casatorit.
Scriu aceste mesaj, deoarece, din pacate si sotul meu a inceput sa bea.Nu bea zilnic, poate nici saptamanal, dar are momente cand intrece masura. Nu este agresiv, nici fizic, nici verbal, si nici nu se imbata, incat sa nu se mai tina pe picioare. Dar pe mine ma deranjeaza, oricum. Recunosc ca sunt o fire vulcanica, cicalitoare. Am citit niste mesaje mai devreme, in care spunea ca atunci cand sotul vine beat acasa sa-l tratam cu indiferenta. Ei, bine, eu nu pot! Urlu, lovesc, simt ca innebunesc in clipele acelea, deoarece i-am spus de fiecare data ca nu-mi place comportamentul lui. Nu stiu cum sa reactionez, cum sa ma comport in astfel de momente, eu in familia mea nu am vazut asa ceva, tatal meu nu s-a imbatat niciodata.
Simt ca am pierdut increderea in el, nu m-am maritat ca sa divortez, dar nici ca sa plang. Visam, ca fiecare dintre dumneavoastra la o casnicie frumoasa, cu probleme ei desigur, dar nu-mi imaginam ca acestea vor fi problemele. Daca nu ar bea ar fi barbatul perfect pentru mine: ma ajuta la treburile gospodaresti, gateste, este atent cu mine, tandru, repet atunci cand bea nu se schimba cu nimic acest comportament. Nu m-a lovit niciodata.

Oare sunt eu absurda? Oare ar trebui sa-l las sa-si mai faca si de cap? Sa nu-l mai cert? Sa nu-l mai sufoc?
de ce kle plac barbatilor
12-08-2011, ora 08:24
Autor: Jolie 25
Am trimis din greseala mesajul, fara sa termin ultima fraza: De ce le plac barbatilor certurile, adica ei nu sunt constienti ca ne enervam si facem scandal?
29-08-2011, ora 12:08
Autor: LUCIANA35
Buna ziua! La fel ca antevorbitoarea mea nici eu nu am certitudinea ca imi va raspunde cineva desi sper sa se gaseasca o persoana de specialitate care sa ma lamureasca. Am stiut de la bun inceput de problema cu care se confrunta sotul meu si cu toate acestea am acceptat o relatie cu el si ulterior o casnicie iar de opt luni avem si un baietel. Marea mea teama este ca problema sotului meu cu alcoolul sa nu fie erediatara si sa imi afecteze si copilul pentru ca la el in familie alcoolici au fost bunicul si unchiul. Tot citind ce s-a postat pe forum mi-am dat seama ca si sotul meu are o problema cu alcoolul desi acesta consuma doar bere forte rar vin si ff rar tarie insemnaind o tuica sau o palinca. Ceea ce m-a ingrijorat si ma ingrijoreaza este ca bea constant afara de ziua in care se duce la munca asta pt ca este forte constient de faptul ca nu se poate prezenta mahmur sau beat la servici. In general nu bea mai mult de trei beri pe zi insa in ultima luna am fost in concediu si a facut exces de bautura si pare ca s-a invatat cu aceasta. problema e ca isi cam schimba comportamentul in momentul in care consuma mai mult de doua beri devenind mai iubaret ceea ce pe mine ma enerveaza la culme de unde apar si discutiile. Nu stiu daca inca este alcoolic pentru ca in general nu bea mai mult decat poate duce (insa duce destula bere). imi este frica deoarece stiu ca repetitia este mama invataturii si odata invatat cu alcoolul o sa aiba nevoie din ce in ce mai mult asa cum s-a intamplat dupa concediu cand a ramas cu reminiscente si nu isi poate reveni si cred ca de o luna si jumatate de zile a avut pauza de bere, doar de doua zile atunci cand a lucrat. De exemplu si aseara a fost nevoie sa mai consume 2 litri de bere asta dupa ce impreuna la gratar am baut putina palinca si o sticla de vin de unde am dedus ca pana la momentul la care nu a simtit el ca a ajuns la stadiul la care isi dorea nu s-a putut culca linistit.

18-08-2012, ora 21:10
Buna ziua si eu am o problema cu tatal meu cu alcoolul nu bea in fiecare zi dar odata la 2 zile cand bea devine violent si verbal si fizic...si nu stiu ce sa mai fac cu asta toti suntem disperati cu el nu stim ce sa mai facem ca sa scape de dependenta de alcool am incercat sa vorbim si cu el si eu si mama nimic..dupa ce a cazut odata fiind beat a cazut si si`a fracturat cate-va coaste atunci o perioada de 1, 2 luni nu a mai pus gura pe alcool deloc pentru ca el initial promisese noua ca se va lasa definitiv de alcool dar dupa 1, 2 luni sa apucat iar si aproape mai mereu in continuu..el fumeaza de la 16 ani..si acum 6 ani sa lasat de tigari si acum are 43 de ani eu zic ca dupa atatia ani in care fuma 2 pachete pe zi si a avut ambitia de a se lasa de tigari ar putea avea si sa se lase de baut dar numai ca nu vrea si va`s fi de mare ajutor daca ma-ti putea indruma ce sa fac cum sa il ajut sa scape de dependenta de alcool.
24-08-2012, ora 13:31
Autor: consiliere_psihologica | Psiholog Otvos Monika - Psihologie, Brasov
Il puteti ajuta cu medicatie, cu conditita ca el sa accepte, normal, sau la o clinica de dezintoxicare. Marea dificultate in cazurile de alcoolism este ca schimbarea nu o poate face nimeni altcineva decat persoana in cauza. Ca si psiholog (nu sunt specialist in medicina), va spun ca e greu sa il aduceti pe calea cea buna pt ca de multe ori alcoolismul are ca si cauza dependenta emotionala (vezi copilaria tatalui tau, parintii lui ce fel de relatie au avut cu tatal tau etc) care se pare ca nu a fost rezolvata. Daca se mai poate, incercati sa-l apropiati de parintii lui, de fratii lui (repet: daca se poate si daca este cazul). Poate reusiti sa il convingeti sa consulte si un psiholog pentru a descoperi daca si de unde vine dependenta emotionala.
Succes! Sa ne tii la curent.
27-08-2012, ora 15:27
pai asta e chestia ca el nici nu vrea sa auda de chestia asta sa se duce la un specialist sau ceva ca sa rezolve problema asta..si tatal sau a avut aceias problema mia spus bunica mea..tot aceasta problema cu alcoolul..dar nush ce sa fac ca nici nu vrea sa auda de chestia asta sa mearga la vreun medic..ca sa se trateze..:(
Adaugă un comentariu / răspuns
32 comentarii 12 INAINTE ›


ROmedic a implinit 10 ani ROmedic a implinit 10 ani