intrebare... fratele lui trage de el ca un copil

Am 23 de ani iar prietenul meu are 30. Suntem intr-o relatie de un an de zile, un an frumos dar greu. Il iubesc enorm si e barbatul la care am visat toata viata mea, nu exista zi fara sa nu ii multumesc lui Dumnezeu ca suntem impreuna.
El a lucrat in alta tara cativa ani dar a ramas in Romania pentru mine, ba chiar ne-am mutat impreuna in orasul in care sunt la facultate. Il iubesc enorm si el e barbatul perfect pentru mine. A renuntat la tot pentru mine si a ales sa fie cu mine chiar daca nu a reusit sa isi gaseasca un job nici in momentul de fata. Acest lucru il streseaza si il descurajeaza, dar faptul ca sunt alaturi de el ii mai alina din suparare. Inainte sa ne mutam impreuna, atunci cand nu ne puteam vedea 2-3 zile era moarte de om deja, ma ruga sa ne vedem ca ii e dor de mine, ca nu ii place sa nu ma vada, ca ii e foarte dor de mine, ca nu mai poate fara mine. Nu asculta de familie, de nimeni, vroia sa stea doar cu mine si atat. Dupa ce ne-am mutat impreuna a avut niste certuri cu familia lui, era si mai stresat si suparat, spunea ca nu mai are familie si ca eu sunt totul pentru el. Ne-am facut planuri impreuna, nu faceam absolut nimic unul fara altul, mi-a demonstrat de mii de ori ca ma iubeste si stiu asta, eu eram pe primul loc..orice ar fi fost. Au venit sarbatorile insa...si a aparut si familia lui din strainatate., se impacasera toti. Dupa revelion mi-a spus ca pleaca acasa sa stea cu fratele lui pana pleaca inapoi la munca in strainatate. A inceput sa imi povesteasca despre relatia lor de frati gemeni etc. Mi-a spus ca sta 3 zile..au mai intervenit anumite lucruri si a ajuns sa stea o saptamana. In acea saptamana nu am vorbit aproape deloc pentru ca a fost suparat pe mine. De ce? Pentru ca nu am fost de acord cu plecarea lui, pentru ca m-am simtit data la o parte dintr-o data si pentru ca mi-a inselat total asteptarile, stiind ca au mai stat si de sarbatori cateva zile impreuna. Am tipat la el, i-am inchis telefonul in nas, ce sa mai...circ.
Ma gandeam ca atunci cand esti intr-o relatie mai tii cont si de partener, dar la capitolul asta nu a timut deloc. Dupa o saptamana am mers acasa la el, am vorbit, am incercat sa inteleg de ce nu m-a cautat si de ce nu a vrut sa vorbeasca cu mine si a spus ca mergem impreuna acasa cand vreau eu. Ok..a venit seara, si m-a anuntat prin telefon ca el vrea sa mai stea cu fratele lui pana duminica, pentru ca i-a explicat si lui ca e ultima oara cand se mai intampla 'aroganta' asta si ca nu se va mai intampla niciodata asta, orice ar fi...s-au inteles ca fiecare isi vede de viata lui si nu ma mai neglijeaza niciodata. Mi-a spus ca nu s-a schimbat absolut nimic intre noi, ca el va veni cu mine duminica si ca va fi totul ca inainte, ca a avut nevoie de o mica 'sedere' cu fratele lui pentru ca stie ca nu o sa-l mai vada anul acesta si ca a avut nevoie de zilele astea doar pentru el. Ok... Ideea e ca m-a lasat balta cu toate, nu am putut sa dau de el pentru ca era la tara cu fratele lui si nu avea semnal. Nu am vrut sa il stresez cu telefoane si altele, am lasat lucrurile balta si ma gandeam ca isi va reveni. Care e intrebarea... E normal sa nu tina cont de mine si sa cantareasca mai mult dorinta fratelui sau decat a mea? Stie ca am suferit zilele astea, stie ca sunt mai sensibila si ca am avut nevoie de el, stie ca trebuia sa mergem impreuna acasa mai repede. Si nu il intereseaza...el spune ca mai sta cu fratele lui si sa inteleg, ca e ultima oara, bla bla bla. Sunt eu prea egoista? Ne cunoastem familiile unul altuia, am fost de nedespartit de cand suntem impreuna, nu m-am asteptat ca fratele lui sa schimbe tot. E mai important el decat mine si trebuie sa accept asta? E normal? Eu personal nu as fi facut asta, il iubesc prea mult si daca stiam ca sufera si plange sa ne intoarcem acasa chiar si in secunda doi, as fi mers fara sa clipesc. Pe el insa nu il intereseaza, spune ca nu imteleg care e relatia lor si ca eu sunt cea mai importanta. Se contrazice cumva? Exagerez eu? Chiar nu imi dau seama pentru ca sentimentele lui ma transforma intr-o persoana paranoica. Incerc sa am rabdare dar eu stiu ca nu l-as fi dezamagit, si nu as fi trandformat 2 zile de stat cu fratele in2 saptamani, de asta sunt dezamagita si ma gandesc ca el m-ar lasa balta din nou pentru fratele lui..geaman. Poate se simte vinovat si de faptul ca stateau impreuna in strainatate si erau foarte uniti, dar l-a lasat balta pentru mine si a ramas in tara ca sa ne intemeiem o familie, dar cum sa fac asta daca fratele lui trage de el ca un copil sa stea cu el si sa ma dea pe mine la.o parte, ce incredere pot sa am ca nu ma trezesc cu casa goala ca el fuge dupa fratior ca sa petreaca timp jucandu-se pe calculator si relaxandu-se asa cum o faceau pe vremuri.

Esti prea posesiva din punctul meu de vedere...
Zici ca n-ai vrut sa il bati la cap cu telefoane, sa il stresezi dar fix asta ai facut.Nici macar nu ar fi trebuit sa ii faci astfel de reprosuri.E ridicol ca aveti discutiile astea.E doar parerea mea.Incearca sa fii mai intelegatoare si sa te stapanesti.

Stimata domnisoara,

Daca partenerul a petrecut sarbatorile cu dv si apoi a plecat la fratele, eu zic ca nu trebuie sa va ingrijorati. Uneori micile pauze sunt bune intr-o relatie pentru ca apoi vi se face mai tare dor unul fata de celalalt si intoarcerea va constitui prilej de bucurie.
Sotul meu ma lasa si ma sustine sa imi vizitez familia chiar si o luna, doua si e foarte fericit cand ma intorc. Imi spune doar sa vin repede ca toate lucrurile din casa ma asteapta si intreaba de mine dar considera foarte normala patrarea legaturii cu familia.