atac de panica, tremuraturi, fobii dar si probleme cu mancarea

Buna ziua. Am o problema. Un barbat de 52 de ani ce sufera de atac de panica.sincer nu stiu daca e corect spus.am sa trec peste diplomatie si termeni stiintifici pentru ca nu ii inteleg. In perioada adolescentei a fost o persoana mai retrasa, avea foarte putin prieteni de un an de zile dupa un soc emotional sa spun a inceput sa se comporte anormal. Se certa mai tot timpu, dadea vina pe alte persoane pentru ce s-a intamplat, era violent atat verbal cat si fizic (a fost o peroada foarte dificila). A fost si o perioada in care a consumat si alcool mai mult decat de obicei. Dupa vreo 6 luni de la soc s-a observat o schimbare si in voce (o voce nesigura, parca), persoana in cauza nu mai rezista la efort, oboseste repede, tremura. A incercat sa se angajeze dar nu a rezistat, ceda nervos, obosea repede, tremura, Foarte greu se linisteste. A luat medicamente dupa sfatul medicului dar a incetat sa le mai ia ca a spus ca sunt prea tari si ca intr-o seara i s-a facut rau de la ele. Este constient de ce se intampla ca este o cauza nervoasa dar spune ca incearca sa se controleze. Tin sa spun ca ii este frica de mai multe ca de exemplu sa nu fie furat, sa nu intre cineva in casa, sa nu i-a foc casa si altele de genu. Cred ca toata viata i-a fost frica sa nu se intample ceva rau dar credeam ca este un om ce gandeste bine care se gandeste la toate. Pe langa astea nu stiu daca are vreo legatura dar cred ca nici gusturile mancarii nu le prea simte ba ca e sarat ba ca e bagat ceva in mancare sau e ceva stracat bagat in mancare (e foarte pretentios la mancare). In final fugamintea mea este daca puteti sa imi spuneti sa imi explicati cu s-a ajuns aici si cum putem rezolva problema. Rog mulr de tot nu ma trimiteti la psiholog ca este o solutie exclusa din start. Spuneti-mi ce ar trebui sa faca acest om? Cum se poate ajuta singur si fara medicamente si cum trebuie sa ne comportam noi cei din jurul lui, ce sa facem sa il ajutam. Va multumesc

Acest om are o tulburare psihotica care este de competenta psihiatrului si nicidecun a unui psiholog. In faza acuta, todeauna, persoanele care dezvolta ac boala refuza atat consultul medical, internarea, cat si tratamentul ( sub motivatia ca-i face rau, ca nu are nimic!).Ideile care il obsedeaza(sa nu ia foc casa, sa nu inte hotii, este ceva bagat in mancare) arata o boala de natura psihica( nu sunt idei firesti, normale cum credeti voi), incapacitatea de a socializa(de a avea prieteni), incapacitatea de a-si mentine serviciul, violenta, agitatia, tremuraturile etc. sunt semnele unei tulburari grave de natura psihica. Nu se poate ajuta singur chiar daca isi constientizeaza starile, nu este posibila vindecarea fara tratament si fara internare. ATENTIE! va refuza si vizita la un psihiatru, si tratamentul si internarea (refuzul caracterizeaza multe dintre tulburarile psihotice in faza lor acuta !!). VA TREBUIE MULTA RABDARE, ATASAMENT FATA DE PERSOANA LUI, PUTERE DE CONVINGERE, SI NU IN ULTIMUL RAND FACETI-L SA SIMTA CA-L IUBUTI si din acest motiv il duceti la medic, ingrijorati fiind de starea lui. Daca voi cei din jurul lui, sunteti cu adevarat ingrijorati de starea lui, atunci ve-ti gasi si puterea de convingere, si rabdarea necesara pentru al interna la psihiatrie.!El pentru sine, nu mai poate face nimic fara ajutor medical, !!- deja a trecut 1 an de la socul emotional si singur nu a reusit sa-si controleze starile. Sa va ajute D-zeu sa treceti cu bine prin ac. incercare !

cea mai mare provocare pt familia lui este puterea de intelegere si rabdarea.aratai ca il intelegi explicai ca sufera de o boala si sa accepte acest fapt.pina nu se impaca cu ideea atat el cat si voi ca este bolnav si ca nu poate trece peste acest hop fara medicamente si foarte multa rabdare.dupa parerea mea o internare la o clinica de pshiatrie ar face mai mult rau pt el.probabil ca o sa creada ca va ajunge ca cei de acolo si atunci va cadea intro deznadejde si mai mare.el are nevoie de oameni normali in preajma lui si care sa incurajeze puterea lui de a lupta cu demonii lui

Cand omul spune ca i-a fost rau de la medicamentele prescrise de medic inseamna ca are dreptate spun din propria experienta cand am fost pe cale sa nu ma mai trezesc de la pastile, iar cand a incercat sa se angajeze si nu a rezistat inseamna ca a avut dreptate pur si simplu o fi fost prea stresant pentru el.Are nevoie de un medic psihiatru bun dar nu chiar de medicamente sau de internare daca poate cat de cat sa-si controleze starile de panica.Tot ce are nevoie este un psiholog specializat in aceste manifestari care sa vorbeasca cu el si sa il faca sa constientizeze despre frica si starea lui de unde provin.Peste 80 la suta din cazuri simptomele revin dupa terapia cu medicamentele pentru ca un medicament nu-ti poate schimba sentimentele si nu exista medicament minune.Sentimentele negative fac sa scada serotonina din creier si apar simptomele psihosomatice si atunci ce facem lom medicamente ca sa ne invete sa gandim pozitiv?Un psiholog bun il poate ajuta sa se cunoasca mai bine, sa afle care sunt limitele lui si ceea ce poate sa faca, ce fel de viata i-ar face bine si sa-si constientizeze temerile sa le elimine dar si el trebuie sa constientizeze ce i se intampla si sa caute sa se vindece.Faptul ca are vocea nesigura e din cauza ca a devenit depresiv iar depresia se vindeca cu psihoterapie suta la suta.Mult succes

eu cred ca trebuie sa ia medicamente si sa mearga si la psiholog.e mai greu la aceasta varsta dar in timp se amelioreaza boala.

buna. va multumesc pentru sfaturi. cum am spus el constientizeaza problema cu care se confrunta. internarea este exclusa. stie toata lumea cum e... daca nu ai bani doctorul nu isi da interesul si la o lalta cu altii... cu probleme mai grave nu l-ar ajuta. mai degraba i-ar agrava problema. familia si prietenii il sprijina, s-a angajat part time si se pare ca mediul ii face bine exista momente cand se streseaza foarte tare da face eforturi sa reziste. cu medicamentele iar nu suntem de acord sunt medicamente de caredevii dependent si in loc sa iti ajute organismul ti-lslabeste aici nu e vorba de o raceala sau ceva microbi in organism. am incercat sa inteleg cum s-a ajuns aici... daca e o explicatie fiziologica. daca au fost afectati nervii... cum?

si inca o problema de ce are probleme cu gustul mancarii? poate m-am exprimat gresit are probleme cu mancare ca simte gusturi ciudate nu ca vrea cineva sa il otroveasca. daca au fost afectati nervii responsabili cu gustul mancarii? de fapt nu stiu cum sa formulez intrebarea.

eu am 35 ani si ma confrunt la fel cu atacuri de panica si tremuraturi.Am tratament de un an de zile si sunt mai bine.In unele cazuri ai nevoie de tratament pe termen mai lung.