asociere alimente

Buna ziua!

Trendurile in materie de dieta au condus la o serie de recomandari, care desi nu sunt dovedite stiintific, sunt profund inradacinate in „cultura” noastra nutritionala. Alimentatia rationala, in functie de preferintele alimentare si nevoile nutritionale a fost inlocuita de multiple frici alimentare (alimente permise/interzise, sanatoase/nesanatoase, combinatii corecte/ incorecte, etc.) care incurajeaza din nefericire un comportament alimentar dezechilibrat.

Asocierea dintre lapte si cereale este frecvent considerata un mic dejun sanatos. Diverse surse sugereaza faptul ca aceasta combinatie ingrasa sau este indigesta. Aceste afirmatii nu prezinta insa niciun fundament stiintific.
Într-adevar, tipul cerealelor utilizate ar putea influenta numarul de calorii, cum sunt cerealele din comert cu adaos de zahar, ciocolata, diferite arome. Cel mai bun exemplu din nefericire sunt cerealele pentru copii, sau in mod paradoxal cele adresate consumatorilor de sex feminin pentru mentinerea siluetei. Consumul lor ar putea contribui la apariția excesului de greutate, insa conteaza foarte mult frecventa consumului, gradul de activitate fizica desfasurata, dieta in general.
Alegerea cerealelor integrale, citirea corecta a etichetei pentru a identifica adaosurile calorice (zahăr, miere, sirop de fructoză-glucoză, fructe confiate, stafide, etc.) ar putea preveni aceste inconveniente.

Singurul dezavantaj al acestei asocieri il constituie reducerea absorbtiei calciului din lapte din cauza continutului bogat in fitati al cerealelor integrale. De aceea nu este recomandata asocierea laptelui cu cereale mai ales la copii, pentru a asigura aportul corespunzator de calciu pentru cresterea si dezvoltarea optimă a acestora.
Asocierea iaurtului (obtinut prin fermentatie acida/lactica) cu cerealele ar putea contracara acest efect (mediul acid favorizează absorbtia calciului).

Painea cu unt, pastele cu smantana, branza cu paine reprezinta cele mai frecvente combinatii de carbohidrati (glucide) si grăsimi (lipide) din alimentatie.
Pornind de la ideile preconcepute conform carora carbohidratii (painea, cartoful, pastele) ingrasa, mai ales variantele rafinate,
si continuand cu asocierea acestora cu grasimile (care sunt cele mai calorice componente nutritive 1 g lipide= 9 calorii),
aceasta combinatie a fost considerata o „bomba calorica”.
Prin urmare, au inceput sa fie vehiculate „recomandari” cu privire la evitarea lor.
Asocierea variantelor integrale de carbohidrati (paine, paste si orez integrale), bogate in fibre, cu grasimile (in cantitatile recomandate! si in functie de necesarul caloric si gradul de activitate fizica) ar putea conduce la mentinerea o perioada mai indelungata a satietatii si la mentinerea echilibrului glicemic.
Nu combinatia este problema in acest caz, dar mai ales cantitatea si calitatea alimentelor!

Carnea cu paine/cartofi, combinatia clasica de proteine si glucide rafinate din alimentatia traditionala nu este o combinatie incorecta sau nociva. Aceasta asociere este insa saraca in fibre, ceea ce ar putea ingreuna digestia si ar putea determina balonare, flatulenta, regurgitatii acide (in functie de toleranta individuala).
Cum spuneam, combinatia nu este neaparat daunatoare, insa exista asocieri mult mai sanatoase si bine tolerate de organism (salatele, leguminoasele, etc.) care sunt recomandate in detrimentul ei.

Cartofii cu paine ar putea fi considerata o asociere nepotrivita de alimente. Ambele sunt bogate in glucide simple, cu absorbtie rapida, de regulă cu indice glicemic crescut, care pot creste glicemia dupa masa.
Hipoglicemia reactiva (la hiperglicemia indusa de paine+cartofi) se manifesta in general printr-o senzatie intensa de foame, mai ales de alimente bogate in glucide (dulciuri rafinate, paine, cartofi, etc.) care vor avea acelasi efect hiperglicemie-hipoglicemie-foame.
Acest cerc vicios poate conduce in timp la cresterea in greutate si aparitia complicatiilor metabolice, in special diabet zaharat.
Mentionez ca frecventa consumului, cantitatea, calitatea dietei si stilul de viata influenteaza major riscul de boala!

In ceea ce privește fructele, asocierea cu legumele sau in functie de caracterul lor acid/gustul dulce depinde de preferintele personale, traditie, toleranta individuala, insa nu prezinta riscuri pentru sanatate pentru majoritatea persoanelor. Fructele acide trebuie evitate sau consumate in cantitati limitate la persoanele cu afectiuni digestive. In patologiile inflamatorii intestinale consumul anumitor fructe ar putea fi asociat cu o serie de simptome deranjante, insa aceasta reprezinta o exceptie.
Consumul crescut de fructe (peste 200-400 g fructe/zi) ar putea produce un exces caloric in dieta zilnica. De aceea nu se recomanda depasirea a 2-3 portii de fructe pe zi.

Pentru a afla mai multe informatii despre asocierea corecta a alimentelor va recomand sa cititi articolul: http://dieta.romedic.ro/cum-se-asociaza-corecta-alimentele

Sper să fie util raspunsul, iar dacă mai aveti întrebari va raspund cu placere!
Multa sanatate!