Tulburarea afectiva bipolara - pe intelesul tuturor

Tulburararile afective periodice

Psihozele afective perioadice sunt boli ale afectivităţii care pot îmbrăca în evoluţie, fie aspect depresiv, fie maniacal, fie combinat, iar între episoadele de boală pacienţii sunt sănătoşi din punct de vedere psihic.
Există două modele sindromatice afective, unul pentru manie şi altul pentru depresie. Când în cursul evoluţiei unei psihoze afective periodice, la acelaşi pacient apar atât episoade maniacale cât şi depresive, este vorba de o psihoză afectivă bipolară. Când
la acelaşi pacient apare periodic doar un singur episod, cel depresiv mai frecvent, se
impune diagnosticul de psihoză afectivă unipolară sau monopolară.
Boala afectivă a fost descrisă de Hippocrate care a utilizat termenii de manie şi
melancolie.

Epidemiologie

Prevalenţa în populaţie a tulburării afective bipolare este de aproximativ 1%, existând un echilibru al repartiţiei pe sexe.
Prevalenţa tulburărilor depresive unipolare este de 10% la bărbaţi şi 20% la femei.
Vârsta medie de debut la monopolarii depresivi este de 40 de ani, iar la bipolari este de 30 de ani.
Există două vârfuri de incidenţă pentru tulburările afective: primăvara şi toamna.

Etiologie - cauzele bolii si factorii care influenţează apariţia ei

Etiologia este necunoscută, dar există numeroase teorii etiologice

Factorii biologici

1. Factorii genetici - se bazează pe studii familiale care spun că rudele de
gradul I ale unipolarilor depresivi prezintă aproape inevitabil tulburare
depresivă unipolară, iar rudele de gr I ale bipolarilor pot prezenta fie
tulburare bipolară fie unipolară.
Dacă un părinte are tulburare afectivă, riscul pentru copil este de 27%,
iar dacă ambii părinţi au tulburare bipolară, riscul creşte la 50-75%.
S-a găsit o frecvenţă crescută a grupei sanguine O la bolnavii cu psihoză
bipolară în comparaţie cu unipolarii.

2. Factori biochimici - Ipoteza catecolaminergică - se presupune că
noradrenalina sau/şi dopamina din SNC ar fi în exces în manie şi în
deficit în depresie. Ipoteza serotoninergică - la depresivii unipolari
există a scădere a serotoninei măsurată prin metabolitul său 5HIAA
(acid 5 hidroxi-indol-acetic) lombar. Ipoteza colinergică -
antiparkinsonienele pot antrena euforie la subiecţii normali sau pot
induce virajul dispoziţiei la depresivi.

3. Factori endocrini - la bolnavii depresivi a fost pusă în evidenţă
creşterea cataboliţilor plasmatici şi urinari ai cortizolului. De aici s-a
născut ipoteza unei hiperreactivităţi a axului hipotalamo-hipofizar la
depresivi.

Factori psihosociali

Evenimentele de viaţă stresante influenţează debutul şi evoluţia psihozelor
afective bipolare. Experienţele de doliu sau separare în copilărie, înainte de 17 ani, sunt prezente la cel puţin 2/3 din pacienţii cu psihoze afective periodice. Situaţiile psihologice
cel mai des întâlnite sunt: pierderea unei persoane foarte apropiate sau pierderea
statutului social, a locuinţei sau chiar un eşec.

Aspectele clinice ale tulburărilor afective

Debutul se face fie printr-un episod maniacal, fie printr-un episod depresiv.

Episodul depresiv

Se poate instala uneori brusc: de la o oră la alte sau de la o zi la alta. Cel mai frecvent se instalează în câteva zile sau săptămâni. Simptomele cele mai des întâlnite sunt: degradarea somnului, pierderea iniţiativelor, a interesului pentru muncă, hobby-uri, familie, o stare de oboseală care nu se ameliorează prin repaus, uneori este prezentă neliniştea, iritabilitatea, impresia dificultăţii de a trăi.
În aproximativ 25% din cazuri există o legătură ce evenimentele negative de viaţă (doliu, separare).

În toate formele de depresie există un risc suicidar ! Urgenţă psihiatrică !

1. Episodul depresiv uşor

- se caracterizează printr-o intensitate mică a simptomelor depresive. Tabloul clinic poate trece uneori neobservat, pacientul reuşind cu un anumit efort să facă faţă cerinţelor profesionale şi familiale.
- simptomul dominant este inhibiţia psihomotorie nu foarte intensă, exprimată prin lentoare.
- tulburăi ale instinctelor: scade pofta de mâncare şi scade libidoul
- apar tulburări de ritm somn-veghe: apare insomnia matinală - pacientul se
trezeşte cu cel puţin 2 ore înainte de ora obişnuită de trezire.
- depresia este mai accentuată dimineaţa.
- NU apar idei delirante şi nici stupor.

2. Episodul depresiv mediu

- se caracterizează printr-o dispoziţie afectivă depresivă mai intensă decât în cazul episodului depresiv uşor.
- inhibiţia psihomotorie este mai importantă
- bradilalie (ritm lent de articulare a cuvintelor) sesizabilă de către anturaj
- tulburări ale instinctelor - inapetenţă accentuată, iar scăderea libidoului poate fi însoţită de frigiditate la femei şi impotenţă la bărbaţi
- ideaţia are un conţinut centrat pe neputinţă, autodevalorizare şi incurabilitate.
- hipobulie (reducere a activităţii voluntare, cu scăderea forţei de acţiune) sau abulie (simptom psihic caracterizat prin lipsă de voinţă, inerţie, nehotărâre).
- tulburări de somn - trezire matinală care este acompaniată de un maximum al depresie în acel moment
- se poate asocia cu anxietate de intensitate medie.

3. Episodul depresiv sever - fără simptome psihotice

- dispoziţie afectivă depresivă intensă
- puternică inhibiţie psihomotorie, lentoare care poate merge până la stupor (aşa numitul stupor depresiv - absenţa oricărei activităti, pacientul fiind nemişcat, necomunicativ, nu se alimentează (anorexie).
- tulburări de ritm somn-veghe severe, apar trezirile matinale devreme când intensitatea depresiei este maximă
- riscul suicidar este crescut ; este posibil suicidul în manieră de raptus suicidal.
- se poate asocia cu anxietate de intensitate mare; această asociere se numeşte episod anxios-depresiv sever şi va conţine simptome de serie depresivă şi anxioasă de mare intensitate.

4. Episodul depresiv sever - cu simptome psihotice: depresia delirantă

- simptomul psihotic delirant este delirul: de vinovăţie, de inutilitate, de depreciere, de incurabilitate, delir hipocondriac. Mai poate fi prezent şi un delir paraniod care poate fi însoţit de halucinaţii în special auditive.
- sindromul depresic este sever
- riscul suicidar este important.

Criterii de diagnostic pentru episodul depresiv:

Simptomele tipice ale depresiei sunt:

-Dispoziţie depresivă pentru cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, neinfluenţată de circumstanţe, prezentă continuu cel puţin în ultimele două săptămâni.
-Lipsa interesului sau a plăcerii în activităţi care în mod normal ar fi fost plăcute.
-Astenie, fatigabilitate.

Alte simptome întâlnite frecvent în tulburarea depresivă sunt:

-Reducerea capacităţii de concentrare şi a atenţiei;
-Reducerea stimei şi încrederii în sine;
-Idei de vinovăţie şi lipsă de valoare;
-Viziune tristă şi pesimistă asupra viitorului;
-Idei sau acte de auto-vătămare sau suicid;
-Somn perturbat;
-Apetit diminuat ;
-Episodul depresiv uşor: cel puţin 2 din simptomele tipice plus cel puţin 2 din simptomele descrise la alte simptome să fie prezente cel puţin 2 săptămâni.
-Episodul depresiv moderat: cel puţin 2 din simptomele tipice plus cel puţin 3
(preferabil 4) din cele descrise la alte simptome să fie prezente cel puţin 2 săptămâni.
-Episodul depresiv sever: toate cele 3 simptome tipice plus cel puţin 4 din cele
descrise la alte simptome, unele de intensitate mare, să fie prezente cel puţin 2 săptămâni.

Episodul hipomaniacal

Reprezintă un grad mai diminuat al sindromului maniacal. Se caracterizează prin dispoziţie afectivă euforică, cu energie crescută şi hiperactivitate. Această stare poate conduce la performanţe profesionale importante.
Acest episod are o intensitate subclinică şi nu necesită internarea. Pacientul este optimist, cheltuieşte mult, se apoucă de multe activităţi pe care nu reuşeşte să le finalizeze în totalitate. Durata somnului se scurtează mult.

Episodul maniacal

Poate surveni fie spontan, fie în continuarea unui episod hipomaniacal sau depresiv. Dacă survine în continuarea unui episod depresiv incriminează efectul chimioterapiei antidepresive. Dispoziţia afectivă este euforică, apare o hiperactivitate care scapă de sub control, pacientul începe o mulţime de activităţi pe care nu le finalizează, este logoreic, cheltuitor, poate avea tot felul de aventuri erotice la întâmplare (creşte libidoul), consumă abuziv alcool. Ritmul somn-veghe este grav perturbat, pacientul prezintă insomnii care pot dura mai multe zile, fără să simtă oboseala.

Există două forme clinice de episod maniacal:

1. Mania fără simptome psihotice - corespunde descrierii episodului maniacal de mai sus cu menţiunea că nu apar ideile delirante. Ca variantă de manie fără simptome psihotice se descrie mania agitată (acută) care are o intensitate foarte mare iar dispoziţia afectivă este predominant iritabilă. Tabloul clinic este dominat de agitaţie psihomotorie cu caracter heteroagresiv. Pacientul ajunge cu uşurinţă la accese de furie cu un grad mare de periculozitate, această formă fiind cunoscută sub numele de "furor maniacal".

2. Mania cu simptome psihotice (mania delirantă) - se asociază simptome de serie maniacală cu simptome psihotice delirante. Delirul poate fi: megaloman sau de persecuţie. De obicei persecuţia porneşte de la o premiză megalomană (obsesia măririi, a gloriei, a grandorii). Pot fi prezente halucinaţii auditive alături de delirul paranoid.

Episodul afectiv mixt

Se caracterizează fie printr-o mixtură de simptome depresive, hipomaniacale sau maniacale, fie printr-o alternanţă rapidă (ore, zile) a simptomelor maniacale şi depresive.

Astfel se diferenţiază:

- stări mixte concomitente - în care coexistă simultan simptome de serie
maniacală sau hipomaniacală şi depresivă. De exemplu, în timp ce pacientul relatează ceva trist, stilul expresiv este euforic.
- stări mixte alterne - episoadele depresive şi maniacale sau hipomanicale alternează rapid şi neîntrerupt.

Clasificare:

Psihoza afectivă bipolară - presupune alternanţa episoadelor maniacale cu cele depresive.

Există mai multe tipuri.

1. Psihoza afectivă bipolară tip I

Se caraterizează prin alternanţa de episoade maniacale şi depresive separate de intervale libere. Ambele episoade, şi cel depresiv şi cel maniacal sunt de intensitate clinică şi necesită spitalizare. În acest context pot fi identificate două tipuri de cicluri regulate:
- cicluri depresie - manie - interval liber. Boala este inaugurată de episodul depresiv, urmat de episodul maniacal care precede intervalul liber. După intervalul liber survine un nou episod depresiv şi ciclul se reia.
- cicluri manie - depresie - interval liber. Boala este inaugurată de episodul maniacal, urmat de episodul depresiv care precede intervalul luber. După acest interval liber survine un nou episod maniacal.

2. Psihoza afectivă bipolară de tip II

Este caracterizată de episoade depresive de intensitate clinică urmate de episoade hipomaniacale (subclinice) pentru care pacientul nu necesită internare.

3. Psihoza afectivă bipolară de tip III

Desemnează prezenţa doar a episoadelor depresive clinice dar cu istorie familială de bipolari.

Evoluţie:

Episoadele maniacale de obicei încep brusc şi durează între 2 săptămâni şi 4-5 luni (durata medie 4 luni). Depresiile durează mai mult - durata medie de 6 luni.
Bipolarii prezintă în cursul existenţei lor un număr mai mare de episoade decât monopolarii (8-10 episoade pentru bipolari şi 4-5 episoade pentru monopolari.
Intervalul liber se reduce odată cu avansarea în vârstă, datorită creşterii frecvenţei episoadelor şi a creşterii duratei lor. În mod excepţional se ajunge la forma circulară care se caracterizează prin absenţa totală a intervalului liber cu succesiune neîntreruptă da episoade maniacale şi depresive.

Riscul suicidar este crescut: aproximativ 10%-20% din depresivi mor prin suicid.

Ce face omu cind are prea mult timp liber si se plictiseste...

Un scurt rezumat pt Clara.

Clara ne bucuram enorm putin spus enorm de fidelitatea ta si gandirea ta pozitiva, eu te delar angajata sa pazeasca oile(oile domnului fiiind crestini)si sa urmaresti cu mare atentie lupi(lupi fiind anticrestini) in cadrul tau vizual.

Eforturile tale ca pastor peste oi in ture, serviicile tale influenteaza foarte mult in contaminarea lupilor in oi, mai clar(contaminarea spre calea umilintei a indreptari, a credintei in dumnezeu=un zeu ce domneste), felicitari.

@ Filipe,

Multumesc amice,
M-ai binedispus pe ziua de astazi !
Cu pace si prietenie,

Clara

Tulburarea afectiva bipolara - mult mai frecventa decat se preconiza

Medicii de la Spitalul Bradley, natiunile primul spital de psihiatrie pentru copii si adolescenti, au descoperit ca tulburare bipolara este mai frecvent decat se astepta in adolescenta intr-un cadru stationar de psihiatrie.
In trecut, profesionistii din domeniul sanatatii mintale gandit ca aproximativ o suta din adolescenti a fost bipolare - cercetarii noastre indica faptul ca, in cazul in care o definitie stricta a bolii se aplica, pana la douazeci la suta din adolescenti privind unitatile psihiatrice pot fi maniaco-depresiv, spune autorul Jeffrey Hunt, MD, un psihiatru copil la Bradley Spitalul clinic si profesor asistent de psihiatrie la Brown Medical School. Studiul apare in numarul din decembrie al Jurnalului a Copilului si Adolescentului Psychopharmacology.
Tulburare bipolara, de asemenea, cunoscut sub numele de depresie maniacale, este caracterizata prin modificari ale dispozitiei dramatice - de la prea ridicat si / sau de la iritabil trist si fara speranta, si apoi inapoi. Nu sunt adesea perioade de starea de spirit normala in intre, dar nu este intotdeauna insoteste afectarea grava in functionare, spune Hunt.
Aceasta tulburare a fost o data crede ca se rar la copii si adolescenti, dar din cauza controversele din jurul diagnosticului in randul minorilor, si pentru ca cativa mari studii la scara au fost efectuate, rate de prevalenta de tulburare bipolara, in clinica si probe comunitate a copiilor si adolescentilor ramane dificil de a determina, scriu autorii.
Autorii spun ca pacientii screening-ul pentru simptomelor maniacale, la admiterea intr-o unitate de psihiatrie poate duce in cele din urma la un tratament mai bine de ansamblu. De exemplu, multi pacienti psihiatrice prezinta mai intai cu simptome de depresie, dar depresia poate fi, de asemenea, un indicator de tulburare bipolara. Pericolul consta in faptul ca medicamentele pentru tratarea depresiei pot avea de fapt, un efect negativ asupra cineva cu depresie maniaco-.
Aceasta cercetare este important deoarece diagnostic de tulburare bipolara juvenila este controversat - impulsivitate, iritabilitate si hiperactivitate apar frecvent la adolescenti, in general. In cazul in care toate aceste simptome prezente in acelasi timp, provocarea este de a determina daca acestea sunt simptome de tulburare bipolara, sau sunt pur si simplu o parte normala a dezvoltarii adolescenta, spune Hunt.
Autorii au evaluat un total de 391 admitere consecutive, la o unitate de psihiatrie stationar de la Spitalul Bradley folosind o scara de manie rating derivat dintr-un interviu de cercetare bine-cunoscut numita K-SADS (Kiddie Programul pentru tulburari afective si schizofreniei), precum si de istorie a altor de la ambii parinti si adolescenti. Ei au descoperit ca simptomele maniacale, cum ar fi iritabilitate severa, impulsivitate, depresie, si hypersexuality sunt frecvent gasite in adolescenti internat in spital. Douazeci la suta dintre acesti pacienti au fost diagnosticati cu tulburare bipolara juvenile, atunci cand informatiile din toate sursele a fost integrat cu scorurile de la K-mania SADS evaluare scara.
Acest studiu este primul care se aplica K-mania SADS scara de evaluare cu pacientii de pe strada (adica, nu selectat pentru studiu). Autorii ecranate toate admitere adolescenti pentru a Bradley Hospital, indiferent daca acestea au avut antecedente de manie. Inainte de studii de cercetare folosind aceasta scara cu privire la ratele de prevalenta bipolara doar sa uitat la pacienti diagnosticat anterior.
Autorii au constatat ca, in comparatie cu pacientii admisi pentru depresie in monoterapie, pacientii au fost mai bipolara suicidare si agresiv, in consecinta, au nevoie de niveluri mai ridicate de ingrijire. In plus, mai mult de jumatate dintre pacientii diagnosticati cu tulburare bipolara juvenila au fost admisi in timpul unui episod depresiv.
Deci, tu ar putea sa nu fie in masura sa tachineze afara diferenta dintre un episod maniacal-depresive si depresie exceptia cazului in care va puteti testa cu exactitate pentru tulburare bipolara, spune Hunt. Am constatat ca K-SADS a fost o modalitate eficienta de a cat mai precisa a diagnostica tulburare bipolara, si pentru a ajuta la prevenirea tratarea pacientilor bipolara, care prezinta intr-o faza de depresie, cu antidepresive, Hunt state.
Potrivit Institutului National de Sanatate Mintala (NiMH), tulburare bipolara se dezvolta de obicei in adolescenta tarzie sau la maturitate timpurie. Cu toate acestea, unii oameni au simptome prima lor in timpul copilariei, iar unele le dezvolta tarziu in viata. De multe ori nu este recunoscuta ca o boala, iar oamenii pot suferi de ani de zile inainte de a fi diagnosticate si tratate corespunzator.
Acest studiu a fost finantat de Bradley Hospital.
Fondata in 1931, Bradley Hospital (www.bradleyhospital.org) a fost Natiunilor primul spital psihiatric care opereaza exclusiv pentru copii. Astazi, aceasta ramane o institutie de prim-ministru medicale dedicate de cercetare si tratament al copilariei boli psihice. Bradley Hospital, situat in Providence, RI, este un spital de predare pentru Brown Medical School si se situeaza in partea de sus a treia spitale private care primesc finantare de la National Institutes of Health. Brat sale de cercetare, Bradley Hasbro Copilului Centrul de Cercetare (BHCRC), reuneste cercetatori de frunte in subiecte, cum ar fi: autism, colici, modele din copilarie de somn, de prevenire a HIV, dezvoltarea copiilor, obezitate, tulburari de alimentatie, depresie, obsesiv-compulsive (TOC ), precum si firesetting juvenila. Bradley Spitalul este un membru al sistemului de sanatate Durata de viata.
Carol L. Vieira
cvieira1@lifespan.org
Durata de viata
http://www.lifespan.org

Astept sugestii si opinii de la doamna Clara, cu precizarea ca textul original este pe Pledoarie pentru Demnitate:
Va reproduc mai jos un comunicat de presa plasat pe site-ul Ministerului Sanatatii, cu precizarea ca Asociatia pe care o conduc nu s-a intrunit pana acum pentru consultari si un punct de vedere, referitor la proiect.In momentul cand acesta va fi formulat, vi-l voi comunica.Ma adresez doamnelor Vreausatraiesc si Pesimist indeosebi, dar si tuturor celor interesati de pe forum, cu rugamintea de a-mi spune daca sunt interesate sa faca parte din organizatia neguvernamentala pe care o conduc si de a-mi transmite orice sugestie, sub forma de memoriu.Organizatia apara drepturile omului in general si drepturile persoanelor cu tulburari psihice, acest lucru fiind precizat in statutul Asociatiei.As vrea tare mult un punct de vedere!


Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice a fost modificată conform Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale

"¢Potrivit noilor reglementări, pacienţii cu afecţiuni psihice au dreptul de a desemna un reprezentant convenţional, o persoană cu capacitate deplină de exerciţiu, care să îi asiste sau să îi reprezinte pe durata tratamentului medical.
"¢În premieră, organizaţiile non-guvernamentale au primit dreptul de a avea acces în toate unităţile de psihiatrie


"¢A fost reglementată şi procedura de internare nevoluntară, prin scurtarea termenelor de internare şi modificarea prevederilor legale în acest sens


"¢Noua prevedere legislativă nu modifică reglementările conform cărora bolnavii psihici monitorizaţi prin sistemul de asistenţă ambulatorie beneficiază, pe lângă asistenţa medicală gratuită, de medicamente, care vor fi suportatedin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.


În şedinţa de Guvern, s-a aprobat modificarea Legii privind sănătatea mintală şi protecţia persoanelor cu tulburări psihice, astfel încât să poată fi prevenite situaţiile limită sau chiar tragice, uneori, în care sunt implicate persoanele cu tulburări psihice.



Pacienţii cu afecţiuni psihice au dreptul de a desemna, ca reprezentant convenţional, o persoană cu capacitate deplină de exerciţiu, care să îi asiste sau să îi reprezinte pe durata tratamentului medical.

Personalul medical este obligat să informeze persoana prevăzută cu privire la acest drept şi să îi pună la dispoziţie o convenţie-model pentru desemnarea reprezentantului convenţional.

Reprezentarea convenţională se realizează numai după încheierea în formă scrisă a convenţiei-model, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) o persoană poate avea în acelaşi timp un singur reprezentant convenţional;

b) reprezentarea convenţională este limitată numai cu privire la asistarea sau reprezentarea persoanei în ceea ce priveşte internarea şi tratamentul medical, inclusiv drepturile acesteia pe durata tratamentului;

c) reprezentarea poate fi numai cu titlu gratuit;

d) convenţia-model trebuie să fie semnată atât de către pacient, cât şi de către reprezentantul convenţional;

e) este necesară prezenta unui martor, atestată prin semnarea convenţiei-model şi de către acesta;martor nu poate fi o persoană din personalul medical al unităţii psihiatrice;

f) convenţia-model trebuie să cuprindă declaraţia expresă a celui reprezentat referitoare la împuternicirea dată reprezentantului convenţional de a decide cu privire la aplicarea tratamentului prin electroşocuri.

Reprezentantul convenţional are următoarele drepturi şi obligaţii:

a) de a asista pacientul în relaţiile cu unitatea medicală, cu instituţiile publice sau cu orice alte persoane numai în legătură cu internarea şi tratamentul medical, inclusiv drepturile acesteia pe durata tratamentului şi numai pentru perioada în care pacientul nu are dificultăţi în a aprecia implicaţiile unei decizii asupra ei;

b) de a reprezenta interesele pacientului pe lângă conducerea spitalului de psihiatrie, precum şi în faţa organelor judiciare, după caz, numai în legătură cu internarea şi tratamentul medical, inclusiv drepturile acesteia pe durata tratamentului şi numai pentru perioada în care persoana reprezentată are dificultăţi în a aprecia implicaţiile unei decizii asupra ei;

c) de a fi informat cu privire la asistenţa medicală acordată pacientului.

Pacientul sau reprezentantul convenţional poate denunţa oricând, în mod unilateral, convenţia de reprezentare. Un nou reprezentant convenţional poate fi numit cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

Existenţa unui reprezentant legal sau convenţional nu înlătură obligaţia serviciului de sănătate mintală de a informa pacientul cu privire la drepturile şi obligaţiile sale.

În cazul în care persoana internată a fost declarată ca fiind lipsită de capacitate deplină de exerciţiu, aceasta va beneficia de sprijinul reprezentantului legal, desemnat potrivit dispoziţiilor legale.

În cazul în care pacientul nu are un reprezentant legal ori nu a desemnat un reprezentant convenţional din cauza lipsei capacităţii psihice, unitatea sanitară este obligată să sesizeze, de îndată, autoritatea tutelară sau, în cazul minorilor, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care pacientul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori în cazul în care acestea nu sunt cunoscute, pe cele în a căror circumscripţie teritorială se află unitatea medicală, în vederea instituirii măsurilor de ocrotire.

Prin prezentul act normativ se reglementează şi întreaga procedură privind internarea nevoluntară.

A. Persoanele care pot solicitainternarea nevoluntară sunt:

a) medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care are în îngrijire această persoană;

b) familia persoanei;

c) reprezentanţii serviciilor abilitate ale administraţiei publice locale;

d) reprezentanţii poliţiei, jandarmeriei sau ai pompierilor, precum şi procurorul

e) instanţa de judecată civilă, ori de câte ori apreciază că starea sănătăţii mintale a unei persoane aflate în cursul judecăţii ar putea necesita internare nevoluntară

B. Medicul psihiatru, după evaluarea stării de sănătate mintală a persoanei aduse, în termen de cel mult 24 de ore de la evaluare, trimite documentaţia necesară propunerii de internare nevoluntară unei comisii, alcătuită din 3 membrii numiţi de managerul spitalului, şi anume: 2 psihiatri şi un medic de altă specialitate sau un reprezentat al societăţii civile.

C. Comisia analizează propunerea în termen de 48 de ore de la primirea acesteia

Dacă decizia comisiei este de internare nevoluntară, aceasta va fi înaintată de cătrecomisie, în termen de 24 de ore, judecătoriei în a cărei circumscripţie se află unitatea sanitară, cu propunerea de confirmare a acesteia.

D.Judecarea se va face în regim de urgenţă, în camera de consiliu.

Instanţa hotărăşte, după caz, confirmarea sau încetarea internării medicale nevoluntare.



În cazul unor situaţii de urgenţă, dacă medicul psihiatru, după evaluarea stării de sănătate mintală consideră necesară internarea unei persoane, o poate dispune chiar fără acordul pacientului. În această situaţie, medicul trebuie să informeze reprezentantul legal sau convenţional al pacientului sau, după caz, autoritatea tutelară, precum şi comisia special constituită de către managerul spitalului. Comisia analizează şi poate confirma sau revizui, în 24 de ore, decizia internării nevoluntare. În cazul în care comisia confirmă decizia de internare nevoluntară, va fi urmată procedura explicată anterior.



Proiectul de lege, adoptat de Guvern, va fi transmis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului.

draga Clara,
ai facut multe cercetari in acest domeniu. felicitari! cand ai putin timp uita-te si pe www.youtube.com (cautare dupa bipolarorwakingup) sau click pe linkul:

http://www.youtube.com/watch?annotation_id=annotation_487012v=Db8AYSrs2kkfeature=iv

si spune-mi ce parere ai. asa cum am mai spus si pe alte subiecte aici pe forum, este vorba de o cercetare despre TAB care prezinta o abordare diferita (abordare cu care au fost vindecati foarte multi pacienti). sunt 23 de filme (8-10 minute fiecare).
toate cele bune.

@ hopeforbipolars

Domnisoara,

Am ascultat cu atentie filmuletele de pe youtube postate de dv. si va spun sincer sunt o mare inselatorie.
Tulburarea afectiva bipolara sau schizofrenia nu se vindeca nici cu medicamente, nici fara medicamente.
Deocamdata.
A nu lua medicamente inseamna a risca sa intri in episod maniacal sau mai rau, in episod psihotic acut.
Care de obicei, pentru ca pacientii nu coopereaza si nu constientizeaza ca sunt bolnavi, se sfarsesc prin internare fortata, cu politia si salvarea.
Experienta pe care nu o doresc nimanui.
In urma unor astfel de episoade boala sa stiti ca se cam inrautateste.
Pacientul nu mai poate lucra de exemplu.

Nu este bine sa postati astfel de sfaturi, neverificate de dv, inseva. Multa lume care le citeste poate renunta la medicamente iar boala se poate agrava.

@ Hope

Sa nu te superi pe mine sau ceva, dar trebuie sa fim extrem de prudenti cu astfel de postari neverificate.

In momentul in care intri de exemplu in episod maniacal, nimeni nu se mai poate intelege cu tine, in orice "lima" ti-ar vorbi. Pina nu iei antipsihotice, nu iesi.

Atentie mare, da ?

Multa pace si liniste sufleteasca iti doresc.

Cu drag,

Clara

Draga Clara,

nu sunt de loc suparata. este in regula sa ne protejam de orice fel de greseli in privinta asta. eu am verificat informatia cu medicul meu psihiatru curant, am impartasit-o cu familia si in cazul meu am ajuns cu totii la concluzia ca sunt sanse reale de vindecare. sper din tot sufletul sa fie cazul si al altora.

in ceea ce ma priveste, in cazul in care voi intra din nou intr-un episod psihotic acut, voi merge la una din clinicile Soteria din Europa. daca acest lucru se va petrece, voi impartasi cu voi rezultatul. si atunci voi putea vorbi din proprie experienta, cum bine spui tu.

toate cele bune.

Pe scurt:

Simptomele bolii maniaco-depresive: modificări dramatice şi imprevizibile ale stăriide spirit sunt semnul bolii maniaco-depresive.

Maniaco-depresia are două faze foarte contrastante:

În faza maniacală apar stări de: euforie sau iritabilitate, logoree, fuga de idei, părere exagerată despre sine, energie neobişnuită, nevoie mai redusă de somn, impulsivitate, urmărire nestăpânită a gratificaţiei (cumpărături nesocotite, călătorii la primul impuls, activitate sexuală intensă şi uneori promiscuă, investiţii financiare de mare risc, beţia vitezei la volan), halucinaţii.

În faza depresivă: stare de deprimare şi scăderea respectului de sine, inerţie copleşitoare şi apatie, tristeţe, singurătate, neajutorare, vină, vorbire lentă, oboseală şi slabă coordonare, insomnie, gânduri şi sentimente de sinucidere, utilizare de psihostimulante pentru a mări energia şi a îmbunătăţi starea de spirit.

Afecţiunea bipolară netratată este foarte gravă, iar detectarea sa din timp poate să-i reducă la minim efectele pe întreaga viaţă. În prezent, boala maniaco-depresivă este tratată mai frecvent printr-o combinaţie între medicamentul litiu şi psihoterapie.

Deşi terapia medicamentoasă este esenţială, psihoterapia continuă este importantă pentru a ajuta pacientul să înţeleagă şi să accepte tulburările personale şi sociale din episoadele trecute şi să facă faţă mai bine celor viitoare. Aproape toate formele de psihoterapie pot fi utilizate - cognitivă, comportamentală sau psihodinamică; individuală, de familie sau de grup.

Tratamentul bolii maniaco-depresive

Carbonatul de litiu este medicamentul principal utilizat în tratamentul boala maniaco-depresivă. Litiu poate, de asemenea, preveni recurenţa depresiei, dar este administrat deseori împreună cu variate combinaţii de antidepresive.

Nou apăruta clasă a inhibitorilor selectivi de recaptare a serotoninei (ISRS) - specifici pentru neurotransmiţătorul serotonină - constituie, de obicei, antidepresivele de elecţie, deoarece au mai puţine efecte secundare decât medicamentele mai vechi. Dintre ISRS fac parte fluoxetinul, sertralina şi paroxetinul. Alte antidepresive sunt triciclicele (desipramina, imipramina şi amitriptilina) şi bupropionul, dintr-o clasă de medicamente diferită, dar similară cu ISRS. Pacienţilor care nu răspund la litiu li se administrează uneori haloperidol, ca şi în tratamentul simptomelor de manie, până la instalarea efectului litiului (7-10 zile). În cazurile grave sau când un pacient nu răspunde la litiu, pot fi prescrise alte medicamente, cum sunt carbamazepina şi acidul valproic, singure sau în asociaţie cu litiul.

Se recomandă păstrarea rutinei în privinţa activităţilor cotidiene - somnul, mesele şi exerciţiile fizice. Somnul adecvat este foarte important în prevenirea apariţiei episoadelor. Trebuie evitată stimularea excesivă: petrecerile, conversaţiile animate şi perioadele lungi de stat la televizor pot exacerba simptomele maniacale. În faza maniacală, pacienţii se pot implica activităţi riscante. Băuturile şi alimentele conţinând cofeină (ceai, cafea, cola şi ciocolată) şi alcoolul trebuie eliminate în faza maniacală a bolii maniaco-depresive.

* Datele sunt preluate din volumul "Medicina în familie"

Informatiile pe care le prezentati aici cu litiu sunt perimate.
Litiu este foarte periculos.
Agenda medicala a d-voastra este cam veche.

Multumesc

Tu ai o agenda ?
Atunci de ce mai incerci sa vinzi litiu daca face rau ?

Vă dau dreptate, doamna doctor, dar trebuie să audă şi cei care fac politica medicamentului şi să-l treacă în lista de medicamente gratuite sau măcar să facă ceva pentru ca oamenii să-l poată găsi în România, atunci când au nevoie de el, nefiind scump (aş zice că e chiar ieftin faţă de Seroquel). Împreuna cu Clara, am făcut ceva eforturi pentru obţinerea unei autorizaţii pentru aducerea lui în România, prin UNIFARM, dar doar pentru Clara, fiind vorba de o autorizaţie individuală. Din fericire, nu am nevoie de Litiu, din nefericire, am nevoie de Seroquel...

Tot vad aici ca in tratarea TAB se vorbeste despre litiu. Iubita mea ea fluanxol nu prea am vazut discutandu-se despre el.

buna ziua!
ce credeti de tratamentul cu seroquel? ia cineva? este adevarat ca dupa mult timp te simti bine? pe mine ma inebuneste somnul excesiv, ametelile si letargia.

Incearca sa iti procuri litiu daca nu vrei sa iei antipsihotice care sa iti dea somnolenta. E cel mai bun tratament pentru tab.

Seroquelul ingrasa si te face efectiv sa spargi frigiderul. In doze mici poate nu are acest efect...dar eu intr-un an m-am ingrasat 8 kg in 4 luni. De atunci nu am mai luat asa ceva. Am gasit abilify care nu ingrasa si pentru mine e bun. Acum depinde de fiecare persoana si ce ii recomanda medicul.

Mi se pare mie sau sunt cam putini cei care se intereseaza de TAB pe forum? Nu de alta dar la Conferinta despre TAB care a avut loc la Oradea in luna mai se vehiculau cifre ametitoare legate de numarul celor cu TAB, respectiv 150.000 de suflete. Si eu am Tab din 2012 cu 2 episoade maniacale pana acum fara sa fie urmate de depresii severe...probabil sunt TAB II...Din 2013 si pana acum nu s-a mai intamplat sa retraiesc vreun episode si sunt bine mersi. Iau Rison de 2 ani dupa ce am facut injectii cu aceeasi substanta activa, risperidona, dar nu mai stiu cum ii spune. Acum iau Lamotrin si e foarte ok. Am familie, copii, hobby-uri, fac sport...Am slabit 25kg in 2, 5 luni...asa ca se poate trai foarte bine si cu tab-ul asta :)