Sotul meu ma mai iubeste sau nu?

buna ziua, ma bucur foarte tare ca am gasit acest site, ma numesc elena am 20 de ani si sunt casatorita de 3 ani, sotul meu este mai mare cu 10 ani decat mine si avem impreuna o fetita de 2 ani jumate...sper ca ma puteti ajuta cu ceva in acest moment trec printr-un mare stres, un gol imens in stomac, si fara chef de viata...de cand suntem casatoriti ne-am mutat in strainatate si locuim aici, numai ca sotul meu a trebuit sa plece pt o perioada in alta tara..pana acum nu am stat unul fara celalalt iar acum dintr-o data sa nu il mai vad, sunt si putin mai emotiva mai ales daca ma obisnuiesc cu cineva..de 2 zile nu mananc doar fumez, si cafea..am o teama...tinand cont ca pleaca impreuna cu surorile lui care nu ma suporta, vor avea timp sa-i faca capul mare, deoarece el este si mai tacut, cu capul in pamant cum vine vorba...nu are cuvant in fata lor..simt nevoia sa vb cu cineva sa ma descarc, simt ca explodez si mie frica sa nu il dezamagesc cand vom vorbi la telefon eu fiind si putin mai impulsiva mai ales daca nu e langa mine..el a incercat sa imi explice ca pt noi pleaca sa ne fie bine si ca ma iubeste, dar eu sunt neincrezatoare fiind vb si de o suma de bani mare pe care o sa o ia de acolo...mie frica sa nu i se suceasca mintea.deci mai rau ca acum nu m-am simtit vreodata, mi-as dori sa mor sa uit de supararea si incertitudinea pe care o simt acum...mie frica sa nu plece urechea la gura lumii, mai ales la surorile lui, ma simt foarte singura, va rog mult sa ma ajutati cu un sfat..multumesc

elenuka22, ai dreptate... dar altfel decat te astepti. Evident, ai dreptate, surorile lui care nu te plac il vor ispiti sa te insele cu alta femeie si eventual (speranta lor) sa te paraseasca. Dar, barbatii chiar pot spune unei femei "nu" cand isi iubesc nevasta cu adevarat. Problema nu e sotul tau, copilul, sau cumnatele. Problema este cum sa faci tu, de departe, ca ele sa nu aiba putere sa-l indemne la... pofte de sex cu alta (si restul). E o dubla solutie posibila, concomitent. Mai intai asigura-te ca te poti descurca singura financiar, chiar si venind cu copilul in Ro. Asta inseamna sa-ti asiguri spatele. :) Apoi, in al doilea rand, iubeste-l orbeste, poate astfel il faci sa nu te insele cu alta, adica sa se opreasca chiar daca o are in pat langa el. :) Parerea mea: las-o balta, meri inapoi acasa in Ro sau cauta-ti de lucru pe acolo, fii independenta de el financiar. E greu, dar merita. Fii femeie, poate undeva pe lumea asta un alt barbat asteapta sa-ti ofere securitatea de care ai nevoie. Un copil facut cu un barbat nu inseamna ca ii apartii acelui mascul dar la fel de bine poate insemna ca esti convinsa ca este al tau definitiv si ca te va iubi cu fidelitate tot restul vietii. Hotaraste singura si pregateste-te, tu stii cel mai bine sa intelegi si sa cantaresti propria ta viata. Is om batran, stiu ce spun. Nu-ti distruge viata doar pt ca ai un copil cu el dar nici nu-l insela doar pt ca iti imaginezi ca si el face la fel. Nu confunda faptul ca ai un copil cu el cu faptul ca il iubesti. Succes. :)

abia asteptam un raspuns de la cineva, va multumesc frumos dar si de data asta tot eu am gresit in privinta lui.ma simt vinovata...

eu mi-am facut impresii ca de fiecare data, iar acum mi-a demonstrat ca trebuie sa incetez in a mai fi geloasa, si acum sa o luam si pe partea cealalta asa cum vine o vorba...un om de 30 de ani care are langa el una de 20 pe care o iubeste ( vreau sa spun ca imi spune tot timpul si demonstreaza) o poate da pe alta ?numai pt a avea o aventura??nu stiu e posibil, dar eu nu cred, mai ales ca pana acum el nu a facut niciun gest de care sa ma indoiesc, eu am fost mai bine zis, aceea cu gura mai mare am vrut sa am eu ultimul cuvant...dar stiti cum se zice niciodata sa nu spunem niciodata...eu acum sunt geloasa pe surorile lui atat...stiu ca a fost bolnav zilele astea si ele aveau grija de el si nu eu, pleaca la cumparaturi cu ele si nu eu, chestii destea...si ma inchid in mine, plang, nu mananc si plus cateodata ma arat si fatza de el(imi arat gelozia) si nu cred deloc ca e bine, pt ca el imediat isi schimba atitudinea fata de mine...simteam nevoia sa vb cu cineva care sa ma asculte, dar zilele acestea am suferit foarte mult.fiind si bolnava cu inima, si singura cu fetita

am uitat sa specific ca eu nu pot iesi cu copilul din tara pt ca e trecut pe numele lui

OK. Se pare, in cazul asta, ca-ti faci griji chiar degeaba in privinta sotului tau. Un pic de invidie tot ai fata de surorile lui, dar e ok.
"iar acum mi-a demonstrat ca trebuie sa incetez in a mai fi geloasa, si acum sa o luam si pe partea cealalta asa cum vine o vorba...un om de 30 de ani care are langa el una de 20 pe care o iubeste ( vreau sa spun ca imi spune tot timpul si demonstreaza) o poate da pe alta ?numai pt a avea o aventura??nu stiu e posibil, " - oh da, e foarte posibil. Singura garantie pentru fidelitate este iubirea, nu varsta. Teoretic, una de 40 de ani, suficient de sexi, il face varza. :) Ideea este ca omul asta pare sa te iubeasca si ca tu-ti faci griji degeaba. Deci, vorba lui, nu are rost sa fii geloasa. Am inteles ca ti-e teama sa te abandonezi dar... poate tocmai rezerva asta a ta are efect asupra lui. :) Sa stii: barbatii simt la fel de bine ca femeile, doar ca o fac altfel. Acorda-i incredere si vei primi rezultate pe masura. Ghinionul tau: ai noroc chior, sotul tau te iubeste. :) Parerea mea. E adevarat ca surorile lui vor sa-l controleze dar ele vor si ca el sa aiba o sotie. Problema ta este ca nu accepti sa fii "pe locul doi", surorile lui sunt... "soacra" binestiuta. Nu poti schimba asta, asa e familia ta, nu te complica degeaba. Daca nu-ti convine divorteaza. Daca te pti adapta, bravo tie. E simplu dupa ce renunti la dorintele imposibile (in cazul tau) ale unei sotii normale si obisnuite. Inceteaza sa mai fii geloasa, nu asta e problema. :) Iar tu chiar ai probleme... Rezolva-le pe cele fiziologice, cu inima, si abia apoi pe restul. E posibil ca problemele tale cardiace sa fie somatice si deci cu fond afectiv-psihologic. E foarte posibil, te sfatuiesc sa nu ignori acest aspect dar neaparat fara a accepta nici un fel de medicatie psihiatrica, sub nici o forma. Totusi, in frazele tale sunt continute probleme mai adanci pe care poate nu le stii. Sfat: citeste-ti cronologic ultimele trei postari si gandeste-te mult la ultima. Esti un copil de 20 de ani, mult prea inteligenta si inteleapta la varsta ta. E trist. Nu, nu arata nici gelozia nici vreo alta reactie fata de el cu exceptia iubirii. Obisnuieste-te sa fii singura asa cum iti este firesc sa repiri oxigen. E un efort dar, asta e viata pe care ti-ai ales-o. :) Succes.

va multumesc din suflet, si ma bazez pe sfaturile care mi le-ati scris.o sa revin cand sotul meu se intoarce acasa si o sa va spun exact ce simt..o seara placuta, multa sanatate

In caz ca nu citesc la timp, aminteste-ti te rog ca grijile au facut ca sufletul tau sa aiba mare nevoie de odihna, deci bucure-te de soare, de lumina diminetii si de rasul copilului, de orice te face sa uiti de griji. Ai nevoie de astfel de momente de libertate tocmai pentru a putea avea resurse cu care sa-ti controlezi viata. Sper sa fii fericita, succes.

ma scuzati daca sunt cam indrazneata, imi puteti da un id de messenger pt a-mi usura cateva zile aceasta tristete ? pt ca am mai discutat cu cineva dar parca nu vrea sa ma asculte indeajuns...binenteles, daca se poate...multumesc

Ti-am trimis mesaj PM. Sper sa fi ajuns deja la tine in cont. Oricum,. tristeatea nu e doar o reactie, o stare, are si ea niste cauze. Daca in timp obtii calificari profesionale si un statut social in tara unde esti, asta iti va da autonomie si libertate interioara. Altfel spus, urmeaza niste cursuri profesionale (poate chiar o facultate, candva), obtine acte de resedinta, fa celelalte lucruri care au ca efect eliminarea dependentei de sotul tau si vei vedea ca tocmai astfel il vei iubi cu mult mai mult si... mai liber - atunci cand tu insati te vei simti libera. Astept sa-mi scrii, oricand doresti, in mail.

ma scuzati, nu am primit, doar ce m-am uitat!

pot sa spun ca iarasi mi-a revenit acea stare de acum cateva zile.simt nevoia sa vb neaparat cu cineva, simt ca explodez!

va rog sa ma ajutati!!!

Ti-am trimis inca o data add de mail. Te loghezi, mergi in cont si apesi pe butonul al 4-lea (mesaje).

offf, nu stiu sa folosesc gmail, eu am crezut ca aveti messenger...ghinion peste ghinion.abia asteptam sa primesc un mesaj de la dvs..multumesc

Sunt intr-o situatie asemanatoare cu cele citite. Am 33 de ani, casatorita de 7, fara copii. Cam de 2 saptamani am observat o raceala a sotului fata de mine dar am pus-o pe seama stresului de la munca. In cele din urma l-am infruntat si l-am tot intrebat pana cand mi-a spus ca are sentimente pentru altcineva, dar ca nu are o relatie in adevaratul sens al cuvintelor (de parca chiar l-as crede) si ca nu stie ce sa faca L-am rugat sa se gandeasca ca nu poate arunca o casnicie de 7 ani pentru o confuzie si o nebunie care dureaza aprox. de 2 luni. Mi-a spus ca se mai gandeste, ca eu nu fac decat sa-i inrautatesc situatia. Am incercat sa fiu o sotie in continuare- casa, mancare, strans in brate, sa fiu calma si sa vorbesc cu el. Erau momente in care chiar credeam ca ajung la el iar a doua zi de la capat. A promis, si mie si tatalui sau, ca dupa week-end-ul asta imi da un raspuns. Nu mi-a spus niciodata nu te mai iubesc, nu te mai vreau, vreau sa divortez..Dar in weekend-ul asta a plecat la munte cu ea. Iar eu i-am pus bagajul la usa.
Ma supara foarte tare modul in care a procedat. Ca m-a amagit. Si sunt constienta ca daca printr-o minune imi spune ca vrea sa ne impacam hotararea mea de a divorta se duce. Si totusi nu vreau sa cer eu divortul ci il las pe el sa rosteasca aceasta hotarare. Nu vreau sa- i fac viata mai usoara. Am citit aici desprepersoane care au luptat in ultima clipa. Nu stiu daca am puterea asta. Il iubesc enorm, ma doare sufletul dar nu cred ca puterea sa lupt daca el nu da niciun semn c-ar vrea.

Pe mine ma tine in casnicie iubirea oe care inca o mai port. Imi doresc relatia pe care o aveam acum cateva luni- una deschisa, bazata pe incredere, respect iubire. Nu stiu daca mai este posibil acest lucru dar vreau sa lupt pentru casnicia asta ca sa nu am regrete mai tarziu de genul- ce-ar fi fost daca

buna ma numesc alexandra si am 20 de ani sunt casatorita si am un copilas de 2 luna. as dori un sfat in ceea ce priveste relatia mea cu sotul nu mai stiu ce sa cred, eu cred ca el nu ma mai iubeste. acum un an am aflat ca el tinea legatura cu o prietena ce o avuto inainte sa ne casatorim chear si dupa ce am aflat el tot cauta sa mai vorbeasca cu ea isi spuneau ca se iubesc iar pe mine ma vorbeau de rau eu am trecut cu vederea o data dar sa intamplat sa mai faca greseala asta inca o data in fine acum le-am rupt orice posibilitate sa mai poate comunica cred eu.inainte sa aflu de prietena aia a lui imi spunea ca ma iubeste si pe parcursul acestui an am avut diferite discuti in care imi spunea ca nu ar fii in stare sa o ia de la capat sa inceapa o alta relatie, ca ma place. dar nu vad dragostea de care imi spunea el nu mia mai spus te iubesc de foarte mult timp mai bine de un an si nu stiu ce sa cred sunt intro dilema sau ceea ce simt chear ie adevarat?l-am intrebat daca ma iubeste dar nu in fata ci prin mesaje mie frica sa il intreb, mie frica de raspuns am fost ranita de multe ori in viata si chear de el ma dezamagit si cu toate astea nu as putea sa imi imaginez viata fara el eu chear il iubesc si nu vreau sa avem o relatie doar din cauta copilului. eu cred ca el o iubeste pe ea a incercat de multe ori sa ia legatura cu ea si am tot aflat voi ce credeti? am rupt multe legaturi pentru el si ii fac mereu pe plac il fac fericit.iar daca eu incerc sa comunic cu el nu vrea sa discute subiectele care as vrea eu. ma doare foarte mult cand ie rece cu mine de exemplu daca ii spun ceva ce nu ii convine se raceste si nu imi place cand ie asa. am impresia ca iara au luat legatura si nu ma iubeste nu simt afectiunea lui deloc nu ii pasa de ceea ce spun ce ar trebui sa fac?

i-am propus sa mergem sa vorbim cu cineva dar vorbele mele se lovesc de un zid. toti din jurul meu imi spun sa mai am rabdare dar nu mai pot. rabdarea e pe sfarsite

nu am castiga nimic decat ca avem acest copilas impreuna.ceea ce lui nu i-a pasat ca sunt insarcinata si cauta sa vorbeasca cu fata acea eu imi dau seama de situatie dar imi e foarte greu nici parintii nu m-ar sustine daca ar veni sa ne despartin sunt singura nu ma sprijina nimeni toti cred ca daca acum ne-am casatorit trebuie sa continuam relatia oricum ar fii ea.trebuie sa mentionez un singur lucru viata sexuala nu ie afectata deloc dar in schimb sentimente, afectiune, saruturi nu mai sunt lipsesc. eu cred ca el sta cu mine doar din responsabilitate iar daca ar veni vorba sa recunoasca tot nu ar face-o orice ar fii

multumesc mult pentru sfat am sa incerc sa stau de vorba cu el

Buna ziua.am nevoie de ajutor...l-am cunoscut pe sotul meu acum 4 ani si jumatate...el tocmai iesea dintr-o casnicie esuata.ne-am indragostit repede unul de altul pentru ca aveam pasiuni comune si nu ne trebuia prea mult ca sa fim fericiti...cel mai fericiti eram cand eram impreuna...dupa 2 ani ne-am casatorit iar acum avem o fetita de 2 ani...numai ca in septembrie anul trecut am aflat ca sotul meu are o relatie cu o alta femeie. relatia cu acea femeie a inceput dupa ce am nascut.am descoperit intamplator desi banuiam ca are pe altcineva si i-a spus in nenumarate randuri dar el nu a recunoscut...nu m-am certat cu el dar din septembrie pana la sfarsitul lui noiembrie am incercat sa-l fac sa se desparta de acea femeie cu rugaciuni spre Dumnezeu...ea ramasese gravida dar din fericire a renuntat la copil... sotul meu s-a intors acasa... a trecut greu peste perioada asta pentru ca el se ataseaza foarte repede de persoane in general...si cred ca a iubit-o...in luna ianuarie a fost cat de cat ok relatia dintre noi si speram ca lucrurile sa se aseze... am dus fetita la cresa si asa aveam mai mult timp pentru noi...dar fetita s-a imbolnavit si am fost nevoita sa ma internez cu ea in spital... cand m-am intors acasa am gasit sticle de bautura goale la cosul de gunoi si binenteles ca l-am intrebat cine a fost la noi... si mi-a spus ca a fost Silvia, prietena celei cu care ma inselase... am luat foc normal pentru ca m-am gandit ca si-a gasit acum pe altcineva... mi-a spus ca sunt doar prieteni... ulterior am cunoscut-o si eu pe Silvia...este mai mica ca sotul meu cu 12 ani...si totusi ei poate sa i se destainuie sotul meu dar mie nu... intre timp a aflat ca 'amanta' s-a cuplat cu cel mai bun prieten al lui si asta l-a schimbat ingrozitor... nu mai sta cu mine si cu fetita decat foarte putin...toata ziua vb cu Silvia pe facebook si posteaza melodii de dragoste pe care le dedica atat silviei cat si fostei amante...l-am intrebat ce se intampla si mi-a spus ca nu stie... ca lipseste ceva in relatia noastra... acea nebunie de la inceput.. cand mai tot timpul eram plecati, ba in vacante, ba la pescuit, ba in tara cu serviciul meu unde ma insotea ori de cate ori era liber...mi-a sugerat sa ducem fata la parinti o luna sa vedem exact cum stau lucrurile intre noi, dar nici unul dintre parinti nu a vrut sa ne-o tina... am vorbit cu Silvia sa-l convinga sa mearga la psiholog si ieri a fost la prima sedinta...psihologul i-a sugerat sa plece cateva zile singur si sa nu ia legatura cu noi deloc ca sa-si puna ordine in ganduri...Mi-e frica ca se va intoarce si va decide sa ne despartim...imi iubesc enorm sotul si stiu ca si el m-a iubit candva foarte mult...ma lua peste tot(inclusiv la fotbal), sau venea peste tot cu mine...ce s-a intamplat cu sotul meu?credeti ca ma mai iubeste?imi voi pierde casnicia si omul pe care il iubesc cel mai mult pe lumea asta?uneori am senzatia ca fetita mea m-a indepartat de sotul meu... nu stiu ce atitudine sa am...daca incerc sa ma apropii de el ridica un zid intre noi...nici nu mai stiu cum sa ma port cu el...lui ii placea sa se alinte dar acum nu o mai face sau daca o face o face foarte rar...vreau sa-mi recuceresc sotul dar nu am nici cea mai vaga idee cum...ajutati-ma va rog sa-mi salvez casnicia!!!

pentru mine a ramas dragostea fata de el... stiu ca si eu am gresit pentru ca dupa ce am nascut i-am spus in cateva randuri ca nu mai simt nicim cand facem dragoste...si poate asta l-a facut sa caute in alta parte afectiune...am facut si o depresie urata dupa nastere pt. ca situatia financiara era foarte proasta si mai mult nu am putut sa-mi alaptez copilul pt. ca nu am avut lapte...lucru pe care eu l-am considerat un esec... cu toate ca m-a inselat eu il iubesc enorm si stiu ca si el m-a iubit candva.nu stiu cum sa reinvii aceasta dragoste... cert este ca VREAU SA_MI SALVEZ CASNICIA... nu-mi pot imagina cum as putea sa traiesc fara sa stiu ca e langa mine, fara sa mai facem lucruri impreuna... cand i-am spus ca daca e mai fericit langa ea poate sa plece a ramas langa mine...de ce nu a plecat atunci? chiar am vb de un al doilea copil... dar acum nu stiu ce s-a intamplat...de ce nu a plecat cand i-am lasat libertatea?de ce a ramas si mi-a dat sperante?nu stiu ce inseamna pt el casnicia noastra. as vrea sa-i pot citi in suflet dar din pacate nimeni nu o poate face... sau poate ca da... mi-a spus ca nu vrea sa arunce pe fereastra tot ce am avut noi... ca am fost prima femeie din viata lui care l-a spalat, l-a imbracat si i-a dat sa manance...ce s-a intamplat?credeti ca se mai poate face ceva?