RELATIA MEDIC-PACIENT
Bolnavul căruia i s-au comunicat diagnosticul şi prognosticul bolii poate dezvolta stări nevrotice sau chiar psihotice (uneori urmate de tentative de suicid), în funcţie de stadiul de evoluţie a bolii oncologice, dar şi de tipul de personalitate şi biografia fiecărui bolnav. Sindromul anxioso-depresiv se instalează pe măsură ce se epuizează progresiv şansele de supravieţuire.
De cealaltă parte, medicul şi personalul de îngrijire care lucrează în secţiile oncologice, aparent obişnuiţi cu boala şi cu suferinţele bolnavului, trăiesc sub presiunea spectrul finitudinii vieţii şi a limitelor intervenţiilor terapeutice, putând dezvolta sindromul "burn-out".
Comunicarea este, pe de o parte, o competenţă de bază a medicului şi parte integrantă, esenţială, a actului medical, iar pe de altă parte, o necesitate importantă pentru pacienţi, care aşteaptă de la specialişti atât informaţii despre boală şi tratament cât şi contact uman susţinător.
Din păcate, contextul economic şi accesul inconstant la tratamente, aşteptările nerealiste de la medicină şi medici (medicina are responsabilitatea de a vindeca în mare măsură toate bolile inclusiv cancerul, rolul medicului oncolog fiind de a trata şi vindeca cancerul), dilemele etice (legate de aplicarea unor tratamente cu eficienţă limitată, dar de la care pacientul şi familia aşteaptă vindecarea), presiunile exercitate de familie de a nu comunica onest cu pacientul în cazul unui diagnostic oncologic, teama a nu-i face rău pacientului prin comunicarea unui prognostic infaust şi nu în ultimul rând, teama de a lua contact cu emoţiile pacienţilor şi cu propriile emoţii, fac dificilă comunicarea medic-pacient.
De cealaltă parte, medicul şi personalul de îngrijire care lucrează în secţiile oncologice, aparent obişnuiţi cu boala şi cu suferinţele bolnavului, trăiesc sub presiunea spectrul finitudinii vieţii şi a limitelor intervenţiilor terapeutice, putând dezvolta sindromul "burn-out".
Comunicarea este, pe de o parte, o competenţă de bază a medicului şi parte integrantă, esenţială, a actului medical, iar pe de altă parte, o necesitate importantă pentru pacienţi, care aşteaptă de la specialişti atât informaţii despre boală şi tratament cât şi contact uman susţinător.
Din păcate, contextul economic şi accesul inconstant la tratamente, aşteptările nerealiste de la medicină şi medici (medicina are responsabilitatea de a vindeca în mare măsură toate bolile inclusiv cancerul, rolul medicului oncolog fiind de a trata şi vindeca cancerul), dilemele etice (legate de aplicarea unor tratamente cu eficienţă limitată, dar de la care pacientul şi familia aşteaptă vindecarea), presiunile exercitate de familie de a nu comunica onest cu pacientul în cazul unui diagnostic oncologic, teama a nu-i face rău pacientului prin comunicarea unui prognostic infaust şi nu în ultimul rând, teama de a lua contact cu emoţiile pacienţilor şi cu propriile emoţii, fac dificilă comunicarea medic-pacient.
0 comentarii
Discuțiile despre tumori benigne și cancer au fost transferate pe:
Forumul Ghid-Cancer.ro - un proiect ROmedic destinat exclusiv acestui subiect.
Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte recente din această secțiune:
- 0Cancer pulmonar ! Nu recomand radioterapia!! Oncologii sunt niste macelari fara scrupule!
- 0Interpretare biopsie tumora vezicală
- 0Chimio dupa mastectomie
- 0Cancer la plămâni stadiul 4 cu metastaze la picior
- 0URGENT Transfuzii de Sange
- 2Ajutati-ma! glioblastom grad 4
- 0Carcinom scuamos cavitate orala
- 0Colangiocarcinom
- 0Ajutati-ma ! Tumoare in jurul traheei si a arterei aorte, a suferit 2 infarcturi la activ.
- 0Cancer băiat 14 Ani?