Obsesie distructiva

Buna ziua, scriu aici sperand ca pot primi niste raspunsuri care sa ma lumineze. Nu-mi dau seama daca mai sunt oameni care patesc ca mine si nici nu stiu unde sa ma incadrez, daca am vreo boala sau nu si incotro sa ma indrept. Categoric intentionez sa cer un ajutor de specialitate, dar la cine, psihiatru, psihoterapeut, psiholog?

Mai precis, am 40 de ani, sunt casatorita, am copil, familie. Totul este in regula. Dar am o problema care imi distruge viata, si problema venind din mine, practic ma autodistrug si stric si multe in jurul meu, relatii, etc.
Ceea ce mi se intampla, are radacini vechi, mai precis fiind copil. Tatal meu isi rodea unghiile. Continuu, si cu niste gesturi de au ajuns de atunci sa ma enerveze. Evervarea s-a produs tocmai prin repetitivitatea acelei actiuni si prin faptul ca actiunea lui nu s-a oprit niciodata. Un om care isi roade unghiile doar odata, nu ma deranjeaza. El insa si azi face la fel. De aceea, relatia cu tatal meu este f buna, dar in momentele cand face asa, nu suport sa vad nici o secunda, ma apuca o furie interioara si trebuie fie sa-i spun sa nu mai faca. El se opreste si incearca de cate ori sunt in preajma sa nu isi roada unghiile, dar nu reuseste mereu, pt ca este un tic si pt el, o obisnuinta. Insa ma intelege pt ca de 30 de ani, se intampla la fel, mereu, chiar il pandesc sa vad daca face pe ascuns cand eu sunt cu spatele. Ma obsedeaza!
Din pacate, aproape in fiecare relatie pe care am avut-o ca adult, s-a instaurat aceeasi problema dupa un oarecare timp. Primul prieten isi musca buzele non stop pana isi dadea sangele si ma omora kestia asta, ajunsesem sa stau departe de el si cand il vedeam ca face asa simteam ca fierb si ca nu ma pot controla. Ziua era un chin pt mine, doar noaptea cand dormeam, ma puteam relaxa. Chiar am discutat pe tema asta, sa inceteze ca ne despartim. Pana la urma asa s-a si intamplat, desi nu asta era singurul motiv
Cu primul meu sot, am patit la fel, vreun an dupa ce ne-am cunoscut a inceput sa ma deranjeze ca sforaie. Tinea gura deschisa si respira tare pe gura. Repetandu-se la nesfarsit, iar mi-a creeat obsesia distrugatoare. Care s-a extrapolat si mai rau, in sensul ca nu mai suportam sa-l vad ca respira nici ziua, si cand il vedeam ca sta cu gura deschisa, ii spuneam sa isi desfunde nasul repede si sa respire normal. Viata mea devenise un chin si zi si noapte. Ne-am despartit pt ca unul dintre motive era ca nu suportam sa il vad cu nasul infundat si sforaind.

Din pacate la fel mi se intampla si acuma..la a doua casatorie. Eu am sperat ca e din cauza omului, ca poate cu un altul nu voi reactiona asa. Pt ca nu cu toti oamenii dezvolt astfel de obsesii. Cu mama mea nu, cu alti prieteni, etc.
Deobicei doar cu barbatii care stau langa mine si care au niste ticuri, gesturi repetitive.

In prezent sufar enorm si ii fac si pe ceilalti sa sufere. Sotul meu are in permanenta nasul infundat, sforaie si nu vrea sa faca ca mine si eu sunt obsedata sa-i pun in nas diverse, nu pot dormi cu el, si daca aud ca are nasul infundat ma ia cu calduri, mi se ridica pulsul, imi vine sa strang ceva puternic in maini, sa fac o criza de nervi. Si actul sexual are de suferit din pricina asta, inainte sa avem contact sexual trebuie sa fie complet desfundat in nas si sa respire usor. Daca se apropie de mine cu nasul infundat mi-a trecut orice senzatie.
Numai vorbesc de alte kestii colaterale, extrapolate si legate de aceasta situatie. Am ajuns sa stiu ca e infundat doar din 2-3 cuvinte rostite, in functie de literele m si n care imi spun mie cand e nasul infundat si cand nu.
El ma intelege partial, mi-a recomandat sa merg la medic, dar deseori se enerveaza si il inteleg. Insa, cu cat se opune mai mult cererii mele de a scapa de nasul infundat, cu atat ma enervez si mai tare, obsesia devine si mai mare. Am ajuns sa nu mai suport ca stranuta sau ca a racit, pt ca stiu ca asta inseamna obligatoriu nas infundat.

Imi este cumplit, si sufar si eu si cei din jurul meu si vreau sa scap de asta, dar in acelasi timp simt ca nu as putea vreodata sa-l vas pe tata rozandu-si unghiile sau pe sotul meu vorbind infundat sau sfoaraind. Simt nevoia din cauza asta sa ma izolez si sa traiesc singura si ma simt bine asa.

In rest, cand nu sunt in preajma unui om care face asa, sunt un om normal, sociabil, cu preocupari, planuri, vesela, fara obsesii.

Cam asta e problema mea. Am scris mult stiu, am vrut sa ma fac inteleasa cat mai bine.

Multumesc celor ce imi vor raspunde si sper sa gasesc solutii!

Cu bine.