Medicamente antidepresive?

AA si am uitat ca am mai luat Strattera care desi este ptr ADHD, se da si in depresii, rezultat:
Aparea teama intensa, nervi, iritabilitate, agitatie, nerabdare patologica (asteptai ceva dar nu stiai ce), tonusul era jos, nu aveai chef de nimic, nu te bucura nimic, in schimb aparea energie, asa ca puteai sa faci sala 3 ore jumate fara probleme, ca apoi tot energie sa ai. Deci dezastru nene, nu gluma.
Apoi am mai luat Concerta (Methylphenidat) care si asta se da ptr ADHD, nu face parte din clasa lui Strattera, se da si asta in depresii, este un stimulant si iar a facut si asta nenorociri: agitatie, tensionare, frica si in final aparea depresie.
Am mai luat si Solian care este un antipsihotic care ala in 2 ore ma baga intr-o depresie de muream.
Asa ca acum ai lista completa si descrierea la ce am luat asa cum ai intrebat.

@ Mircea1986

"De exemplu ieri am fost sa fac vizita medicala, am reusit sa obtin postul respectiv si de sapt viitoare urmeaza sa ma angajez, am avut unele stari ciudate in zilele ce au trecut.oare o sa ma descurc? daca boala pe care o am se va inrautatii? daca nu o sa fiu in stare sa lucrez si sa reusesc sa-mi tin toate problemele legate de anxietate/depresie..."

Iarasi imaginatie si imaginatie. Despre care sfantul Nicodim pe care nu il cunoaste nimeni zice ca e mare pacat ca ne suceste mintile.
Ideea centrala e sa nu lasati sa se formeze gadurile care tin de imaginatie si sa traiti viata clipa cu clipa.
Adica: in minutul asta sunt sa imi dea un medic o adeverinta sa ma angajez, in minutul 60 am ajuns acasa, in minutul 120 am mancat si atat. Fara sa lasati gandurilede imaginatie sa va stoarca de puteri.

Daca totusi se mai abate vreunul:

a. "oare o sa ma descurc?" ii raspunzi cu "nu", o sa fie prea greu, nu o sa ma concentrez si o sa ma intorc acasa, vad eu ce fac mai departe".
b. "daca boala pe care o am se va inrautatii?" ii raspunzi cu "maxim o sa am si eu o internare de 2-3 saptamani, dorm, iau medicamente, mananc, discut cu baietii colegi de salon diverse si mai schimb si pareri legate de depresie, ca poate gasesc acolo unii mai in varsta si cu experienta. Mai aflu cate ceva."
c. "daca nu o sa fiu in stare sa lucrez si sa reusesc sa-mi tin toate problemele legate de anxietate/depresie..." - aici vezi cu ochiul liber ca te-a luat iar la tocat marunt aceasi intrebare de la punctul a. Vezi cat de perversa e ? Nici nu iti dai seama... Ii raspunzi cu "nu o sa fiu in stare sa lucrez si o sa vin acasa si o sa scriu tot pe Forum din cand in cand (sa zicem). :)"

O sa ziceti vaaaaaaaaai... Ce o mai fi apucat-o si pe Clara ! Ce rea e !

Nu sunt rea. Asa ne recomanda cartile de pisicologie.

Daca incepe sa te omoare o intrebare din asta "cheie" si te tot framanta si nu iti da pace, ii raspunzi cu raspunsul cel mai rau.

Pentru ca in momentul in care creierul gandeste si "observa cu ochiul liber" ca cel mai rau, nu e de fapt rau, apare automat relaxarea. Zici: "domne, mai rau decat sa ma intorc acasa n-are ce sa mi se intample; ce tot ma dau de ceasul mortii atat ?!".

Va aduc la cunostinta celor relativ noi pe acest Forum ca sunt baieti (in special) tot de pe Forum cu depresii anxioase (in general fara elemente psihotice) care stau acasa de 10-15-20 de ani si sunt ingrijiti de parintii lor..
Nu stie care parinte sa se poarte mai frumos si sa ii ocroteasca.
Luati in calcul si varianta asta "cea mai rea". Dar de fapt e chiar asa de rea sa traiesti o copilarie eterna ?
DACA nu poti sa faci fata la un serviciu si iti face rau, te descurci si fara. Traiesc oameni si fara servicii.
Nu e vorba de cazul tau, Mircea, ca zici ca de atatea luni nu iei medicamente si te descurci.
Dar mai sunt persoane.

In legatura cu "hainele, cluburile, nebunelile" adu-ti aminte de una dintre primele definitii de la Economie:
"Utilitatea marginală (Um) poate fi definită ca suplimentul de utilitate ce decurge din consumarea unei doze suplimentare dintr-un bun (X), sau raportul suplimentului de utilitate totală la suplimentul de consum din acelasi produs."

Profu nostru de Economie, ne-o explica in felul urmator:
Azi iti este foarte te duci si cumperi un covrig de care nu ai mai mancat niciodata. Este cald, foarte bun, se topeste in gura. Super ! A doua zi iar iti este foame. Te duci, cumperi acelasi tip de covrig, e bun, chiar foarte bun. Incepand cu a 3-a, si urmatoarele zile convrigul nu ti se mai pare la fel de bun si de nemaipomenit pentru ca organimul s-a obisnuit si a ajuns sa se sature de acelasi si acelasi lucru.

Sa stii ca mai intervine si varsta. Unele sunt lucrurile pe care le faceam la 18 ani si altele la 25-30 etc. Nu trebuie sa te mire. Este firesc.

Din cate citesc, vad ca ai aceeasi tendinta ca si prietenul tau, Costy. Te plangi la aproape fiecare fraza de cate ceva. Te compari intotdeauna cu ceva superior. Cartile de psihologie zic sa ne comparam intotdeauna cu cineva inferior ca sa ne simtim bine, adica sa inlocuim depresia cu starea de bine.

Dar asta inseamna sa luati sistematic gand cu gand si sa il preschimbati. Adica fiecare fraza care ia nastere in capul vostru si e negativa ii schimbati sistemul de referinta. Azi asa, maine asa, creierul se obisnuieste.

Sper din toata inima Mircea sa nu o iei pe urmele lui Costy, sa te lasi pe tanjeala si sa scrii si tu 104 pagini ca te simti rau, vrei sa te sinucizi si cat de bine sunt ceilalti si cate in luna si in stele ai vrea. Dar de fapt tu sa nu traiesti viata ta si sa te bucuri de bucuriile pe care ti le ofera o gandire corecta si sanatoasa din partea ta. Pe bune acuma. Ia-l pe Costy de la inceputul topicului, vezi starea de atunci si compara cu starea de acum.
Mie mi se pare inadmisibil. Ori psihologul e praf, ori psihiatru nu e bun. Ceva nu merge CLAR. In mesaje.
Cand vorbeste, nici nu zici ca are depresie.Emai vioi decat un om normal, comunicativ, leaga ideile cu mare repeziciune (dar ca aici)...
Adica ceva de genul: imi zice zambind ca vrea sa se sinucida.
Ce fel de boala e asta la Costy ?

P.S.: Fiecare pacient are efectele lui secundare de la fiecare medicament in parte.
Incearca sa iti traiesti viata, ora, clipa de azi si de acum.
Ce faci maine, vezi maine.
Ce faci in minutul 2, vezi in minutul 2.

Lasa lucrurile sa se desfasoare si gandeste-te la ce faci fix in acel moment.
Nu mai lasa gandurile sa iti faca mintea ferferita despre ce va fi maine, poimaine, cu medicamentul, daca da medicamentul, daca il da inainte, daca il da daca nu te descurci la serviciu... etc.
Va faceti zob mintea singuri, sa stiti.
Tre sa incepeti sa va educati gandirea spre pozitiv si tre sa incepeti acum. Nu mai e vorba de amanare.
Una e sa lasi sa ruleze ideea "nu sunt bun de nimic" in cap 5 ani si alta e sa o lasi sa prinda radacini si sa ruleze 10 ani.
Cum adica nu sunteti bun de nimic ?
Bun la ce ?
Buni in comparatie cu cine ?
Care e sistemul de referinta ?
Organismul tau are aceeasi sanatate cu a mamei care a lucrat 35 de ani ?
Pai atunci nu e logic ca NU ai cum sa te compari cu mama sau cu cineva sanatos care lucreaza ?
Constati, Doamne fereste, ca nu poti sa faci fata sa lucrezi. Nu tu. Oricine de pe Forum.

Reiau ideea cu sondajul la care am participat si mi-am folosit mintea intens 3 ore.
Vin acasa, ..., pun capul pe perna, se declanseaza o senzatie de iad (haos absolut cumplit) in capul meu de am zis ca mor. Simteam cum mi se dezintegreaza creierul care era facut numai din rani. Fara gluma.
Pentru ce ? Pentru 45 de lei ?

Nu mai bine stau eu frumusel in banca mea ca nu tre sa demonstrez eu nimanui nimic.
Asta e o chestiune de mandrie foarte daunatoare.
Sa lucrezi sa stie toata lumea ca faci ceva.
De ce ? In afara de mama si de tata ii mai pasa cu adevarat cuiva de tine ca sa iti faci zob sanatatea sa ce ?
Poti sa lucrezi si totul e ok, te duci. Nu poti sa lucrezi si ai senzatii de derealizare, de depersonalitate, de anxietate etc, salut voios de pionier. Vii frumos acasa si te linistesti ca bolile astea sa stii ca se pot si accentua daca fortezi nota. Important esti tu si sanatatea ta, Mircea. Nu serviciul.
Cui explici si te intelegi, ok. Cui nu, pentru ca nu are capacitatea, nici nu tre sa iti pese.

Intelegeti ca gandurile astea ale voastre se numesc pur si simplu ganduri parazitare care va bombardeaza mintea, cresc anxietatea, nu au temei si iti rapesc pacea sau bucuria clipei de azi ? Tu tot timpul ai tentinda sa traiesti aiurea in viitor.
Da ce fac maine ? Da' daca doctorita nu stiu ce zice ? Da" daca medicamentul nu stiu ce imi face ?

Lasa. Stai calm. Vezi tu dupa 2 saptamani cand inghiti tu medicamentul ce face medicamentul.
Pina atunci relaxeaza-te si bucura-te de alea 2 saptamani.
Traieste-ti cele 2 saptamani in pace. Nu pe a 3-a si nici anii care vor urma, al treilea an ca Costy.
Pai nu se mai poate. :(
Intelegi ?

Mda, nu ai inteles nimic Clara.
Mircea daca a facut o facultate, precis poate sa si lucreze.
Eu cel putin am incercat de 3 ori si n-a mers, el nu stiu daca a incercat.
Mda, ar trebui sa nu ne pese de ce zice lumea, insa ne cam pasa de ce zicem noi despre noi, iar asta nu putem controla, chiar daca ar trebui sa fie cum zici tu si anume sa nu ne intereseze.

Daca tu Clara vrei sa zic mereu ca ma simt bine, am sa zic asta aici.
DAAA DOMNE, ma simt excelent ca sunt un tembel care nu a facut nimic in viata, care a stat pe capul parintilor mereu, care nu are familie si nimic din cauza ca am avut un creier defect dat de dumnezeu ala bunu'. Sar in sus de bucurie.
Pana acum depresia era o boala care nu trecea decat cu tratament adecvat, acum brusc nu mai e asa, e invers, sa ne controlam noi gandurile si gataaaa, scapam, s-a rezolvat, foarte buna informatie !!!

@ Costy2007

Crezi ca exista vreo diferenta intre un om bolnav si un om tembel ?

De ce nu accepti nici dupa n ani de boala ca esti un om bolnav ???

Nu are treaba facultatea cu serviciul.
Si eu am facut 2 facultati. Asta nu inseamna ca, la un moment dat am mai putut face fata cu serviciul.
Si eu nici nu am trecut cu anxietatea si depresia prin ce a trecut Mircea.
Facultatea si serviciul sunt 2 lucruri distincte.

Ori vrei sa ma superi cu tot dinadinsul ori te prefaci ori nu citesti cu atentie ce iti scriu (si atunci nu ma mai documentez sa iti scriu, ca tu nici macar nu citesti).
E o prostie ce ai zis aici: "sa te minti pe tine ca te simti bine" si nu ai cum sa iti repeti prostii in cap la un asemenea nivel.
Ti-am zis ca in momentul in care incep comparatiile sa schimbi sistemul de referinta:

Iar mentionezi cretinitatea asta cu ratarea. A 1.000-a oara pe Forum.
Fetita asta care a murit ieri, Mica, dupa ce a aflat ca e bolnava de ciroza, a devenit ratata peste noapte din momentul in care a inceput tratamentele si nu a mai putut munci ?
Nu vezi ce enormitati spui si le mai induci si altora sentimentul atat de rau ?

Mama nu imi spune ca sunt ratata. Ci imi spune ca in fiecare familie exista un om bolnav care trebuie ajutat si ingrijit. Si se traieste asa cu ajutorul rudelor, prietenilor etc. Si incepe sa mi-i enumere pe cei din familiile cunoscute de noi. Cutare (farmacista) a avut agorafobie si o ducea bunicul la serviciu si o si aducea zilnic. Si toata viata a avut pe cineva care sa o ajute sa o duca si sa o aduca. Cutare nu mai stiu ce boala avea si era ingrijit de parinti. Cutare si-a pus nu stiu ce aparat la inima si o ingrijeste mama care a capatat si pensie de insotitor si se inteleg foarte bine.

Nu intelegi ca noua, celor bolnavi (nu prefacuti) ne face Dumnezeu cate un cuib

Ce te tot razvratesti atat ?

Tu stii ce faci ? Ai tot ce iti trebuie si mai mult decat atat si stai intr-un cuib pufos si faci garagatza toata ziua ca aia nu e buna, ca ailalta nu stiu cum e si ne-ai zapacit aici de creier. Am asta faci tu. :(

Nici asta nu pricepi ca faci o confuzie crasa intre LENE si boala ?

Esti bolnav si ai nevoie de ajutor. Asa pui problema.
Am nevoie de afectiune. Asa pui problema.

Nu: "alti au, dar eu..."

Eu iti zic: Dumnezeu a ingaduit sa te imbolnavesti (din cauza pacatelor, ale tale proprii, pacatelor stramosesti etc; nu el a produs boala; ca Dumnezeu nu face bolile; tu ti-ai lasat-o sa inceapa sa se manifeste).
Dar: tot El te va ajuta sa o porti si va fi langa tine atat timp cat tu ii vei face voia, intotdeauna.
Iata un gand bun, care produce pace si o stare de bine in creier.

Tu faci invers: "aoleu, eu nu am servici si uite-i pe aia pe care au". Hop, invidia, care iti produce depresie.

Nu nu vezi cu ochiul liber ca tu cu creierul tau ti le faci ?

Ce vrei de la psiholog si de la psihiatru ?

Te plangi ca nu ai familie ?

Pai nu vezi ca te minti singur ? Fata (din vis) la care vrei sa te gandesti tu o vrei doar ca pe prostituata neplatita, dar nu ai scris nicaieri aici pe Forum ca vrei sa intalnesti o fata, sa o cunosti sa va intemeiati o familie sa aveti copii. NU. Pe tine de intereseaza strict placerea: ca e din sex, ca e din mancare, ca e din orice dar strict placerea.

O relatie nu inseamna doar sex. O relatie se intemeiaza in scopul intemeierii unei familii. Nu se schimba femeile sau barbatii ca sosele. Daca asa cred barbatii... problema lor... Rau o sa mai traga si dupa asta.

Ei uite ca Dumnezeu nu iti face cadou cum vrei tu o fata pe care sa o pui sa ia anticonceptionale sau alte mijloace care sa produca avortul. Sa se mai imbolnaveasca si acea fata de altele si sa isi pecetluiasca viitorul cu vreo depresie. Iar tu de copii nu esti pregatit.
Crezi ca Dumnezeu e nedrept ca nu ti-o da ?

Tu, daca ai fi Dumnezeu, ai da cate o "papusa" vie gonflabila Barbie fiecarui barbat cand are el chef si cum are el chef ?

Din atatia bani pe care ii cheltuiesti lunar, mai bine ti-ai angaja pe cineva care sa intretina casa si sub pretextul asta ai avea si o prezenta feminina in casa. Dai anuntul si vezi tu ce persoane apar. Incearca o luna. Vezi cum se schimba atmosfera in casa. Fara sa faci sex cu ea.

Nimic nu vrei sa faci. Nu vrei sa lupti deloc. Tot ne ameninti cu sinuciderea de nu stiu cati ani.


Eu zic sa nu iti mai pierzi timpul si sa schimbi macazul. Daca vrei Barbie, n-ai decat sa te rogi sa iti dea Dumnezeu pe Barbie si serviciu. Ca tu zici: "faca-se voia mea, Costy!", nu ai incredere in Dumnezeu ca stie Dumnezeu ce e mai bine pentru tine, adica sa te rogi cu "faca-se voia Ta, Doamne". O sa vezi in ce mod o sa iti raspunda Dumnezeu. Doar renunta la mandria asta super-exagerata si roaga-L.

N-o faci pentru mine, ci pentru tine.

Stopeaza odata cosmarul asta si incepe sa te lupti cu fiecare gand in parte.
Intelege ca e o lupta a gandurilor.

Ma declar invins, cu cat am luptat cu atat m-am afundat mai tare in problema, pentru ca lupta presupune un efort care agraveaza boala relativ rapid, e ca si cum apesi pe acceleratie cu frane-le trase la maxim, iese dezastru.
Am zis tembel ca asa ma simt, nu conteaza ca de la boala nu am invatat si n-am muncit, rezultatul este acelas ! Nu am realizat nimic, nu ma simt capabil de nimic, iar asta ma deranjeaza, de ce ma deranjeaza, nu stiu.
In rest totul e doar teorie, normal e cum zici tu ca nu ar trebui sa am probleme in conditii-le ce le am, insa din pacate nu este asa, am de toate si nu ma bucur de nimic.
Am avut scurte perioade chiar acum o luna si ceva cand se adeverea ce spui tu, dar scurte de maxim 3-4 zile, deci nu ma mai deranja ce nu aveam, ma bucuram de ce aveam si era cat de cat okey, dupa aia iar a venit iadul, ganduri rele nici nu prea am, mi-e rau pur si simplu, un rau general din creier ca si cum ai avea o gripa cu febra, tonus jos, iritabil, fara chef de nimic.

multumesc pentru raspunsul dat pe marginea interactiunii sunatoare-stilnox si alte anxiolilitice si antidepresive.

@clara

Nu stiu de ce ai impresia ca eu ma plang, pur si simplu am scris ce simt in general, nu iau tratament cu AD pentru ca nu m-am simtit ok cu ele.. cred ca poti intelege, pe vremea cand activa DrT pe celalalt topic, intr-adevar eram speriat cum au fost toti la inceput, nu stiam ce se intampla exact cu mine si de ce reactionez asa, faptul ca intram acolo, vorbeam cu oameni cu prob similare imi dadea o stare de bine, iar pe atunci DrT, chiar si tu, erati convinsi ca toate problemele sunt legate de chimia creierul si de asta trebuie neaparat tratament...Stefan a trecut prin aceleasi stari ca si mine, dar am vorbit cu el la telefon inainte de sarbatori, starile respective nu cred ca sunt de la ganduri, ele apar ca un simptom atunci cand se declanseaza raul acela din creier, cand ma simt ok, sunt impacat cu orice aspect al vietii mele...nu stiu ce sa mai zic, daca deranjeaza ceea ce scriu inseamna ca nu intelegeti ca nu ma aflu aici pentru a cere mila cuiva sau pentru a capata atentie...

Spre deosebire de alti oameni cu probleme de genul asta, eu ies din casa, am reusit sa trec singur peste multe fobii, dar ce ma deranjeaza foarte mult este starea fizica pe care o am, si repet inca o data sa fiu bine inteles, gandurile negre apar pe fondul starii fizice, ceea ce ma face sa cred ca este ceva dereglat in creier...singurul ajutor major l-am primit din partea sportului, si am preferat sa fac sport in general, mi-a crescut stima de sine, deveneam mai increzator, ma bucuram ca dupa sala aveam o energie pozitiva, eram mai calm, pofta de mancare era una foarte ok, fata de tratamentele cu Antidepresive, cand ori imi venea intr-una sa vomit, ori aveam o pofta de mancare exagerata si mancam ca tampitul mereu, nu tineam cont ce pun in gura(Mirzaten)

In general am avut ce invata dupa forum, de la oameni bine informati, destepti, si tu te numeri printre ei...dar cum bine spuneai si tu si Drt si multi membri care duc o asemenea boala de ceva timp...nu toate tratamentele merg, unele te pot face leguma, daca sportul a mers la mine la Stefan de exemplu nu merge, ii vine pur si simplu rau doar daca se misca 5-10 min...si asa mai departe.

DrT recomanda intr-una tratamente pe forum cu Zoloft, Cipralex, Seroxat, imi spunea sa stau linistit dupa 4-6 saptamani incep sa se reduca simptomele, nu s-au redus, ba mai mult am capatat tot felul de ganduri pe care nu le-am avut niciodata, si in general daca te duci la doctor este imposibil sa nu te treaca pe unul din AD de ultima generatie, daca imi mergea bine cu vreunu crezi ca eram nebun sa nu intru sa zic, sunt ok, ma simt mult mai bine, au disparut simptomele, am chef de viata, etc...

Nu sunt de acord cu tine cand imi spui ca poate ar trebui sa ma resemnez, sa traiesc mai mult prin casa, cu medicamente care in general imi induc o stare de indiferenta, si s-o tin asa ani de zile...mai bine am momente cand ma simt ultimul om dupa pamant, dar si momente in care ma bucur de viata, fie ele si pentru putin timp...tu ai spus ca ti-a trecut anxietatea cu un AD, ai avut mare noroc...uite mie nu mi-a trecut cu nici un AD, depresia la fel...

Faptul ca nu ma simt ok in casa nu este din vina mea, este un fapt, trebuie sa am activitate, daca stau in casa este mai rau...bineinteles daca as trece din nou pe o doza considerabila de AD, as lua benzo dim, pranz, seara cum mi-au recomandat unii doctori, as putea sta, mai mult leguma, nu-mi place.te schimba ca om, nu esti tu...si repet inca o data am fel si fel de perioade in viata mea, cand am stat mai mult in casa, cand am fost mai mult plecat, niciodata n-am avut parte de asemenea stari ciudate, gandurile sunt controlate de starile de rau care provin din creier...cand ma simt foarte prost fizic ma simt execrabil psihic...nu-i mare inginerie, este si logic...un om cu febra, tuse, dureri de cap, gat nu o sa-i arda niciodata sa se uite linistit la un tv, sa aiba o discutie cu cineva, sa stea linistit sa invete ceva, sa stea la servici si sa poata sa-si desfasoare activitatea normal.

Intr-un sfarsit as vrea sa-mi spui pana la urma ca m-am blocat putin, este vorba de o chimie stricata in creier? sau gandurile si perceptia gresita a fiecaruia ne duc la astfel de stari? si daca sustii in continuare ca, gandesc gresit, pacatuiesc si de asta am problemele pe care le am, de ce am si perioada in care sunt multumit de mine, cum arat, cum gandesc, imi place sa mananc, sa ma bucur de un film bun, imi revine speranta pentru viitor, ma inteleg bine cu cei din jur, sunt optimist, am aceea linistie sufleteasca...si indiferent la ce m-as gandii nu mi schimba starea respectiva...

@ Mircea1986

Tu nu. Nu ti-am zis tie sa te resemnezi. Tu te vei duce sa incerci sa lucrezi.

Nu incheia contract de munca cu ei. Cere o perioada de proba de o saptamana, doua ca sa iti dai seama.

Dar apropo: eu nu propun resemnare. E gresit sa intelegi asa ceva de la mine.

Eu propun acceptare: astea sunt datele ecuatiei (depresia, lipsa de energie etc), cu astea defilez. Adica de fix astea ma folosesc sa imi fac viata mai usoara, mai linistita si mai frumoasa. Exact cum fac oamenii care merg la serviciu cu datele din ecuatia lor (bani mai multi, sanatate, iesiri, familii, copii etc). Resemnarea inseamna cu totul altceva.

"tu ai spus ca ti-a trecut anxietatea cu un AD, ai avut mare noroc...uite mie nu mi-a trecut cu nici un AD, depresia la fel... "

Pai da, mai, dar eu am incercat cred ca toate ad-urile care exista. Le-am luat la rand cu doctorii si cu retele. Am facut peste 60 de retete pina acum cu tot ceea ce tine de boala mea. Tu cate ad ai incercat si te-ai dat invins ?

@ Costy2007

Te mai intreb a n-a oara:

Accepti ca ai o boala ?
Ce vrei sa realizezi si de ce daca ai o boala: prelungirea canalului Dunare Marea Neagra ?
Chiar nu vezi cat de tare ta autopacalesti.

Domne, intelege odata:

Oamenii sanatosi au servicii, familii, copii.
Oamenii bolnavi au bolile lor de care trebuie sa aiba grija si sa fie si ingrijiti de familiile lor. Ce-o fi asa de greu ?

Vrei sa intelegi ca tie ca om bolnav de sindrom anxios depresiv nu ti se cere sa aduci in casa 500 euro pe luna ?
Nu intelegi ca e absurd sa ai pretentii de la o persoana bolnava sa "mute pamantul" ?
Nu intelegi ca exista diferente intre o persoana care nu poate munci din cauza bolii si una care poate munci si aduna singura bani pt. facturi, alimente, imbracaminte etc ?

Traiesti intr-o lume a ta, Costy. Ti-o creezi singur. Oricine orice ti-ar explica o ti pe a ta. Scuza-ma dar asta e o forma de delir. Mergi si ia un antipsihotic si mai vorbeste o data cu medicii care ti-au sugerat un antipsihotic.

Daca incepi sa iei asa ceva, te simti rau cateva zile (chiar si o luna) pina cand organismul se obisnuieste cu tratamentul, dar asta nu inseamna ca o sa te simti rau tot timpul.

@ Costy2007

Incep sa cred ca din cauza mandriei tu nu poti sa accepti si sa recunosti ca ai o boala, pentru a incepe sa te gandesti cu faci ca sa iti fie tie bine tinand cont de toate coordonatele ei.

@ Mircea1986

Te rog sa iti vizualizezi ce scriu eu mai jos luand chiar un pix si o foaie si desenand neuronii si cum se fac legaturile intre ei.

Nu vorbim numai de creier aici. Ci de structura neuronilor care sunt raspanditi in tot corpul. Daca au de ex piciorusele dendritelor tocite, cum sa se mai faca trecerea serotoninei in cantitati normale ca la omul normal care are servici, familie, catel etc ? Nu are cum.

Tulburarile de anxietate sunt o afectiune foarte des intalnita a starii de sanatate mintala.
In Statele Unite anxietatea este chiar mai des intalnita decat depresia.
Ca si alte afectiuni psihice, anxietatea are o componenta emotionala si o componenta care afecteaza creierul ca organ (o componenta neurobiologica).
Cercetarile au aratat ca exista un numar de numar de factori ce tin de chimia creierului care contribuie la dezvoltarea unei tulburari de anxietate.

Asa cum este si cazul depresiei, cercetatorii cred ca un nivel scazut de serotonina poate contribui la dezvoltarea unei tulburari de anxietate.
Serotonina este un hormon care este creat in diferite parti ale corpului, incluzand creierul si intestinele.
Ea actioneaza ca un vasoconstrictor, adica face ca vasele de sange sa se subtieze. In acest fel ajutand la dirijarea fluxului de sange.
Celalalt rol important al serotoninei este acela al unui neurotransmitator. Neurotransmitatorii transporta mesajele de la creier intre celulele nervoase numite neuroni.
Cand neurotransmitatorii sunt eliberati, ei ajuta sa fie controlata o larga varietate de functii vitale. Incluzand miscarea, bataile inimii, somnul, gandirea, ratiunea sau chiar starea de dispozitie.

Iata cum actioneaza neurotransmitatorii:
Fiecare neuron este compus din axon, dendrite si corpul celular.
Un impuls electric se transmite in axon de-a lungul unui tub subtire care functioneaza ca o antena. Si este trasferat prin neurotransmitatori precum serotonina sau dopamina. Neurotransmitatorii calatoresc apoi prin intermediul unei sinapse sau deschizaturi catre dendritele unui alt neuron. Care receptioneaza neurotransmitatorii si ii absorb in corpul celular. In circumstante normale exista o doza normala de neurotransmitatori transmisi prin intermediul sinapsei sa comunice cu ceilalti neuroni.

Dar la persoanele care sufera de tulburari de anxietate cateva anomalii pot aparea.

Prima este ca neurotransmitatorul serotonina este produs in cantitate insuficienta in organism, pentru a regla starea de spirit sau dispozitia.

A doua anomalie are loc cand serotonina nu se transfera la fel de usor de la un neuron la altul, rezultand o doza mai mica de serotonina in deschizatura sinaptica.

O a treia posibilitate este aceea ca o mai mica cantitate de serotonina in creier afecteaza producerea unor alti neurotransmitatori ca neuroepinefrina. Neuroepinefrina este hormonul de baza care se elibereaza in timpul certurilor, al zborului sau al fugii.Ea controleaza raspunsul organismului la stres.

Expertii in medicina nu au siguranta exacta a modului in care serotonina afecteaza starea de spirit. Dar un numar de studii medicale au aratat ca prin cresterea nivelului de serotonina in creier la persoanele care sufera de depresie sau anxietate, simptomele lor pot fi inlaturate. Exista un numar de medicamente antidepresive si anxiolitice care pot ridica nivelul de serotonina.

Studiile au aratat ca exista doua segmente principale in creier care joaca un rol in tulburarile de anxietate: hipocampusul si amigdalele cerebrale.
Exista doua hipocampusuri, fiecare localizat in loburile temporale. Una dintre functiile lor este aceea de a controla emotiile si gandirea. De asemenea hipocampusul poate influenta modul de bine sau de rau cu care ne simtim vizavi de oameni, locuri sau evenimente.
Utilizand tehnica tomograficiei computerizate, cercetatorii au descoperit ca un numar mediu dintre cei care sufera de anxietate au hipocampusuri mai mici decat oamenii sanatosi.
Celelalte parti ale creierului la cei care sufera de tulburari de anxietate sunt amigdalele cerebrale. Ele sunt niste mici grupari de neuroni, localizate adanc in interiorul fiecaruia dintre cele doua loburi temporale. Amigdalele cerebrale sunt responsabile pentru procesarea semnalelor exterioare si comunica mesaje catre alte parti ale creierului care interpreteaza aceste semnale. Cand apare o amenintare exterioara, amigdalele cerebrale sunt adeseori primele care proceseaza informatia si comunica restului creierului ca o reactie imediata este necesara.
Cercetari recente au aratat ca amigdalele cerebrale la copiii cu tulburari de anxietate sunt mai mici decat ale celor care iau tratament. Expertii nu sunt siguri care este cauza. Ei considera ca atat marimea hipocampusului, cat si a amigdalelor cerebrale, au o oarecare legatura cu anxietatea, depresia si chiar cu ADHD.

* vezi ca eu nu am zis ca daca te duci la preot te vindeci pe viata de tab, de toc, de depresie, de anxietate etc.
Zic altceva: daca duci o viata bineplacuta inaintea lui Dumnezeu, fara dureri, fara stresuri si agitatii (noi nu avem voie nici emotii pozitive puternice; atentie mare; nu numai negative), daca incepi sa gandesti dupa un anumit tipar pe care de ex. Sfantul acesta Nicodim Aghioritul (la care sunt momentan) il propune, pai gandurile tale negre care iti produc anxietate, depresie, vor fi inlocuite cu ganduri placute (ex: merg pe strada, oamenii alearga de zor sa ajunga la serviciu; eu am o boala, trebuie sa am grija de mine, merg linistit, nu ma grabesc, la piata sa imi cumpar alimente). Si te bucuri. Ca tu fata de ei esti linistit.
Pai daca iei la analizat toate gandurile, Mircea si transformi fiecare gand negru in unul pozitiv, ce crezi ? Cu toata chimia, boala se mai amelioreaza ? Eu cred ca da.

Idealul insa este sa locuim langa o persoana cu o afectiune deosebita si care sa ne transmita starea ei, creindu-se o comuniune a iubirii care ajuta cu siguranta pe cel bolnav.
Dar si prea mare iubire dauneaza creierului, pentru ca e o emotie prea puternica.

* eu tind sa cred ca si Anastasia ca relatiile care nu au si implicare sexuala sunt cele mai potrivite pentru noi.

@clara ms pentru sfaturi, stiu ca esti bine intentionata si n-am ce sa-ti reprosez:P chiar daca nu sunt de acord cu tine in unele privinte:)


Sunt curios ce s-a intamplat cu prozac, spuneai ca n-a mai mers dintr-o data si ai schimbat tratamentul, ce iei momentan, si cum merge?

Sunt curios sa aflu cat mai multe de la persoane care au facut tratament perioade mai lungi de timp, nu de alta, dar m-am incapatanat prea mult timp sa nu iau AD, si parca s-a inrautatit starea mea de la un timp...

Stiu ca sunt incapatanat, mereu am fost, dar e timpul sa ma uit si in jur, nu-s eu cel mai destept, si dupa unele discutii cu anumite persoane dupa forum, cu psihiatra mea m-au facut sa ma gandesc mai bine...
Important este sa ma simt cat mai bine in pielea mea indiferent de ce zic unii sau altii...

De fapt care este problema? unora nu le vine sa creada si nu pot sa accepte ca exista oameni care se simt ok cu medicamente chimice, bineinteles ca este de preferat sa mergi pe naturiste, dar daca nu merg, nu merg, si ajungi la chimice, din start sa inteleg ca luand-o pe calea asta nu mai gandesti? esti diferit? se pune imediat o eticheta si esti tratat ca atare?

Mie nu mi-a mers foarte bine nici cu naturiste, nici cu chimice, dar nu exclud din start ceea ce nu cunosc, poate exista si un tratament chimic care mi-ar face bine, experienta cu cele pe care le-am incercat m-au facut sceptic recunosc, dar nici cele naturiste nu au ajutat foarte mult...nu am probleme asa mari cu au altii, dar e loc de mai bine, incerc sa ma informez cat pot...si dau de jigniri, incredibil...daca asta este normalitate...inseamna ca percepem altfel lucrurile...pana la urma scopu forumului este sa ne jignim? sau sa incercam prin toate metodele/experientele fiecaruia sa ne ajutam cum putem sa depasim problemele cu, care ne confruntam.

revin iarasi cu comentari la combinatia antidepresive si sunatoare, daca eu le-am luat la distanta de cateva zile, ce efecte au, caci nu am pus intamplator aceasta intrebare, la ce sa ma astept ? mii de scuze daca va enervez prea tare c inrebarile mele. multumesc anticipat.

@ vali_dihor_nou

Din ce mi-a povestit doctora mea, nu ar trebui sa le combini, sunatoarea anuleaza efectul AD, dar nu patesti nimic, stai linistit...

@costy

Ziceai ca este mai bine fara tratament, a crescut anxietatea sau depresia? nu te mai bucura nimic? n-ai momente de pauza cum am si eu? cand creierul functioneaza ok si uiti de probleme? cum ti-am mai zis cand am vb, imposibil sa nu existe ceva care sa ne faca sa ne simtim mai ok.cum dracu vin momentele alea cand esti impacat cu tine, esti ok fizic, nu te doare nimic, simti ca respiri/traiesti...inseamna ca undeva in capul asta al nostru defect exista calea spre o viata cat de cat ok...doar sa marim timpul in care ne simtim ok...cel putin asa e la mine...

Aseara n-am mai luat Rivotril, azi am fost destul de anxios, dar m-am uitat la filme, m-am plimbat, depresia a disparut, dar ma enerveaza anxietatea...sa vad cum scap si de asta...si daca scap sa nu revina depresia...prin sport as scapa de anxietate, dar sa vad cum reactioneaza depresia...maine ma duc la servici, sper sa fiu cat de cat ok:)

Eu deseori aveam frica ca nu pot sa ma duc la sala si ca nu e bine ca nu m-as duce, asa ca dupa ce ma duceam cam trecea teama insa se agrava depresia deja existenta, asa ca nu prea rezolvam nimic. La sala te duci, insa nu mai ai viata ! Insa nici cu teama aia nu aveai viata.
Daca aveam teama de altceva, nu se stingea cu sala, se stingea doar aia de neducere la sala.

Starea la mine e cam proasta si fara tratament, ma simt foarte putin mai acceptabil sa zic seara insa dimineata ma scol cu rau depresiv, un rau din creier, fara chef de nimic, tonus jos, pesimist.
Cand ma culc si creierul se relaxeaza, pica si neurotransmitatorii si de aia dimineata imi e rau mai mereu, rar sa ma fi simtit binisor si dimineata, e ca si cum as lua o benzodiazepina.
Nu stiu ce sa fac sa ma simt bine ca eu am multe probleme nerezolvate, la tine ti-am spus ce trebuie facut:
1 - Renuntare totala si foarte lenta din 0, 125 in 0, 125 mg la Rivotril folosind pastile de 0, 5 mg si renuntarea la orice benzo pentru ca sa scapi de depresie, dat fiind ca depresia la tine a aparut dupa consumul de benzo. Daca te tine, poti reduce si din 0, 25 mg in 0, 25 insa e cu risc totusi, dar daca tolerezi bine si sevrajul e lin, poti merge si asa. Fiecare reducere o pastrezi 1-3 saptamani si tot asa pana ajungi la zero.
Daca reduci din 0, 125 in 0, 125 ai sanse sa scapi in 8 luni tinand fiecare transa 2 saptamani, daca folosesti 0, 25 scapi in 4 luni.
2- Reducere treptata efort si pastrarea unui nivel atat cat sa nu apara anxietate ptr eliminarea anxietatii.
In caz ca nu merge nici asa, un AD potrivit va rezolva problema, desi cred ca primii doi pasi facut ca la carte, te va salva. Daca nu renunti la benzo nu vei scapa niciodata de depresie ci din contra, ai sanse sa se agraveze.
Asa ca trebuie sa te gandesti bine, ti-am dat site si stii ce face o benzodiazepina adica ce ravagii face la unii.