Implant silicon sani

Nu trebuie sa te panichezi! Acolo ai perfuZie cu calmante si antibiotic iar dupa ce te externeaza ai reteta cu pastile contra durerilor!! Dormi mult si trece repede!! Eu am 2 saptamani si nu stiu cum a zburat timpul! Acum ma dau cu prosil pe cicatrici si port bustiera non stop..

Lorinda iti las pm

Lorinda ai primit mesajul?(pm)

Bună fetelor.
De un an de zile mă gandeam să mă operez. M-am decis şi eu să fac o operaţie la nas si implant mamar la un doctor din Bucureşti, deşi am avut mari emoţii şi am simţit că nu sunt încă pregătită pentru o operaţie care îmi va schimba radical viaţă, mai ales temându-mă de faptul că aş putea să nu fiu mulţumită de rezultat in urma operatiei la nas sau de faptul că aş putea să simt că 'mă sufoc', că nu am aer, aşa cum am mai ai citit pe forum sau în mass media că au păţit unele vedete.
Aşa că sora mea m-a ajutat f f mult şi mi-a promis că merge cu mine la operaţie şi că mă va îngriji pe tot parcursul operaţiei.
Chiar nu simţeam eu personal că ar trebui să-mi 'tai ' nasul. Astfel am avut temeri, remuşcări, nu mai puteam să mănânc de frică, l-am sunat pe domnul doctor am programat data operaţiei apoi m-am răzgândit. l-am sunat să-i dau vestea. I-am tot zis că mi-e teamă că sunt prea slabă (am 45 kg) ca să mă operez având în vedere că sunt slabă, deci nu am aşa mult sânge în organism ( ca să pierd şi sânge în urma operaţiei). Chiar mă temeam că după operaţie voi muri în urmă a 2 operaţii : de rinoplastie şi implant. Aşa că după o luna iar am contactat medicul şi de dată asta am zis că nu mai dau înapoi. M-am dus la un cabinet medical la Romar, am făcut toate analizele cerute de domnul doctor, mai că am leşinat după ce mi-a luat sânge. Mă gândeam că dacă la analizele la sânge leşin, d-apoi după operaţie... Apoi am scanat rezultatele la analize şi i le-am trimis domnului doctor pe email, le-a citit şi m-a sunat şi mi-a zis că sunt bune rezultatele deci pot veni la operaţie fără nicio grijă.
Am ajuns la Bucureşti marţi, am plecat dimineaţă la 5 cu trenul, apoi la 12 m-am prezentat la Clinică Arcalife, acolo m-a consultat din nou domnul doctor Youssef.
chiar imi doream alt nas ! Apoi i-am zis că eu vreau implant de 400 ml. M-a măsurat, mi-a palpat sânii, m-a analizat şi mi-a zis că la înălţimea greutatatea ( am 45 kg si 1m59) şi circumferinţa bustului 400 ml este prea mult şi că s-ar putea că dacă aş pune un implant mai mare, să fie o greutate mai mare şi pentru coloana mea şi că voi merge cocoşată.
I-am zis 'păi eu dacă-mi pun implant păi îmi pun, nu să vin iar la dvs peste câţiva ani să zic că-i vreau mai mari". Atunci mi-a zis "bine fie, îţi voi pune de 375 ml, anatomice, dar mai mult nu se poate".
Am acceptat bucuroasă, mi-a arătat implanturile cu silicon şi mi-a dat în ziua aceea 2 diferite: una de 375 una de 350 să mă hotărăsc până a două zi pe care o aleg. M-am cazat la hotel, acolo am început să port tot felul de maieuase, să văd cum arăt, deşi cu adevărat sânii păreau imenşi cu acele implanturi....dar mă simţeam grozav. Mi-a zis că din seara de marţi de la ora 21 să nu mai mănânc nimic şi a doua zi miercuri să nu beau si să nu mănânc absolut nimic pt că miercuri avea loc operaţia.
M-am prezentat din nou la clinică, m-a măsurat în zona bustului m-a desenat cu un fel de marker, operaţia urmă să dureze 3 ore după spusele domnului doctor Youssef. Mi-a făcut o electrocardiogramă, m-a întrebat din nou dacă nu am mâncat sau băut nimic şi cam asta a fost. Apoi am intrat la ora 16 în operaţie şi urma să mă trezesc peste 3 ore la ora 19, dar de fapt operaţia a durat 5 ore şi m-am trezit din anestezie la ora 21, m-au adus în camera. Vai când am ajuns în camera din clinică, am simţit o durere groaznică în piept ca şi cum cineva îmi taie pielea cu cuţitul şi culmea culmilor la nas nu am simţit nici cea mai mică durere. Simţeam o apăsare adâncă în piept, durere îngrozitoare şi apoi am văzut că am şi tuburile de dren în care se scurgea sânge. A venit o asistentă şi mi-a zis că dacă îmi vine să vomit să vomit, că e benefic pt organism. Dar mie nu-mi venea nimic. Şi le-am zis că mai bine mă duc ele la baie să bag un deget pe gât că să-mi vină, şi ele au zis "vai cum să te forţezi, în niciun caz nu o să te apleci şi nu o să te forţezi".
Respiram pe gură dar pentru că de 24 de ore nu băusem apă deloc aveam buzele şi gâtul uscate complet. Sora mea please la hotel imediat după ce s-a terminat operaţia. Noroc că aveam butoane lângă mână şi pe perete ca să sun alarmă să vină asistentele. Asistentele, cred că le-am chemat din 5 în 5 minute, pe bune, toată noaptea.Ba simţeam că am gâtul uscat, ba simţeam că mă sufoc în piept, ba le spuneam să pună perna mai sus, perna mai jos, să ia perna, să ridice patul, să coboare patul şi tot aşa. Doctorul le-a transmis că e recomandat să mănânc, dar de unde să mănânc că nici nu puteam să mă mişc de durere, m-am panicat rău. Adormisem vreo 30 de minute, timp în care asistentele mi-au injectat vitamine şi tot felul de substanţe pt hidratare în perfuzii.
După cele 30 minute când m-am trezit am uitat complet că am fost operată, eram buimacă, mai că începeam să trag de perfuzii şi de firele de dren de la durerea care o simţeam în piept. Nu ştiam ce am de am durerile alea, credeam în mintea mea că m-a atacat un criminal în somn. Uitasem că-s la Bucureşti, uitasem tot.
Au venit asistentele să mă oprească, am avut şi norocul că eram singură în salon că nu cred că ar fi putut vreo femeie să doarmă acolo că eu mă văităm non stop. Apoi n-am dormit toată noaptea de durere, mă văităm într-una, într-una. Asistentele imi aduceau din 3 in 3 ore pachete cu gheată să le pun pe sâni, dar eu credeam că dacă mai pun si greutate pe sâni, or să mă doară sânii si mai tare. Hehehe, sunt incăpătânată.
Apoi toată ziua urmatoare m-am văitat de durere că nu ştiau asistentele ce să-mi mai facă, au sunat medicul şi le-a transmis să-mi pună şi mai multe vitamine în perfuzii şi probabil şi nişte tratamente să-mi amelioreze durerea. Eram fericită că-mi dau tratament să-mi treacă durerea. Dar cum îmi puneau lichid să între în vene cum simţeam că mă umflu, parcă mă umflăm ca un balon, în stomac şi în corp aşa simţeam. Şi ajunsesem după încă 24 de ore să urăsc perfuziile. Deci joi pe la 16 a venit şi sora mea în sfârşit la mine, m-a întrebat ce vreau să mănânc i-am zis că o ciorbă şi pui cu cartofi, în fine. Mi-a adus şi sormea ditamai puiul era un cocoş imens întreg cumpărat de la restaurant, prăjit şi cu salată, supă nu a găsit. Am luat 3 înghiţituri din puiul ăla dar simţeam că mi se opreşte în gât. Apoi l-am sunat pe prietenul meu şi mi-a zis că din ce s-a documentat el după rinoplastie trebuiesc băute doar lichide, supe etc. Oricum nu-mi era foame, că mă văităm mereu de durere.
Apoi pe la 22 sora mea a plecat din nou la hotel şi am rămas singură, i-am dat banii cash care-i aveam să mai achite ce mai e nevoie la hotel şi eu nu am păstrat niciun leu. A urmat încă o noapte de chin, simţeam că mă umflu din ce în ce mai tare şi că mă sufoc. Simţeam o greutate imensă în piept, stomac, am chemat asistenta şi i-am zis că mi-e rău şi iar rău că mi-e greaţă. Dar am chemat asistentele atât de des încât săracele abia dacă mă mai credeau, că mereu mă văităm. Mi-au zis să mă liniştesc că o să fie totul bine. În fine, nu le credeam.
Simţeam că iar sunt toată un balon, iar pe la 3 noaptea am sunat-o pe sormea să vină odată să le dea nişte bănuţi asistentelor să aibă mai mare grijă de mine, că eu simt că mor. Sora mea dormea, a zis că vine dimineaţă, să mă liniştesc.
Ce a urmat mai bine nu va povestesc...
Apoi cum eram singură în cameră şi simţeam că mă umflu, umflu şi că mi-e greaţă, abia am reuşit să apăs pe alarmă să vină asistentele. De pe hol până la mine făceau vreo1-2 minute.
După ce am apăsat pe alarmă, cum stăteam eu pe patul întins cu o pernă sub cap, am început să vomit pur şi simplu în sus, deci Doamne vomam aşa în sus, de ziceai că-s fântână arteziană, Când a intrat asistenta mi-a pus pleosca să vărs, dar ce să vărs în pleosca că la mine era totul involuntar, vomam într-una de nici nu aveam timp să respir, să mă aplec spre pleosca nicidecum. Am murdărit tot, fete de perne, aşternut, pe una din asistente pe haine şi pe faţă, cealaltă s-a dus să aducă aşternuturi noi, săracele femei li se făcuse şi lor greaţă. Au adus aşternuturi, m-au spălat, m-au şters, că eu mă murdărisem şi în păr şi pe bustieră, cum stăteam aşa în pat inclinata aproape la 150 de grade. Apoi mi-a fost ruşine pentru tot ce s-a-ntâmplat. Aşteptam să vină odată sora mea dimineaţă să le dau şi asistentelor un bănuţ pentru că au avut grijă de mine în momentele acestea scârboase. Apoi asistentele au sunat-o pe o altă doctoriţă în a cărei grijă eram în noaptea aceea şi le-a zis ce perfuzii să-mi pună din nou.
Eu doar le-am zis cu câteva ore în urmă că mi-e greaţă şi mi-e greaţă.
Tot puiul ăla şi salată mi-au venit înapoi, am simţit o arsură puternică pe stomac dar culmea simţeam în sfârşit că nu mă mai doare aşa tare în piept, simţeam durerea la jumătate faţă de durerea care o simţisem imediat după operaţie. Nasul îl aveam bandajat şi simţeam că am şi ceva în nări (nu ştiam ce) că pe nas nu respirăm deloc deloc.
Dar totuşi nasul nu m-a durut deloc.
Apoi în sfârşit vineri a fost prima zi când am putut să mă ridic încet încet din pat, cu sprijin bineînţeles. Simt că din clipa în care am vomat, o durere din organism a dispărut si am putut să cobor din pat.
Pe mine trebuia vineri să mă externeze, pentru că absolut toate pacientele plecau acasă după o zi jumătate de la internare, sau la hotel, sau oriunde, dar în clinică se rămânea în ziua operaţiei şi a doua zi.
Dar eu i-am zis surorii mele să-i transmită medicului că-l implor să nu mă trimită acasă, că eu sufăr şi sunt f slăbită şi nu mă pot mişca.
Şi până la urmă m-a lăsat să stau şi vineri noapte în clinică până sâmbătă la 12. Apoi sora mea l-a rugat pe medic dacă mai poate da comandă de încă o bustieră că bustiera mea e murdară şi el a zis că se rezolva.
Şi în timpul nopţii era o linişte pe palier, ce linişte, le-am întrebat pe asistente ce e cu liniştea aceasta ( că de obicei se auzeau voci de femei din alte saloane) şi ele mi-au zis că nu mai e niciun pacient în clinică în afară de mine. Am rămas uimită " Cum, voi aţi rămas în clinică în noaptea asta 2 asistente pe tură doar pentru mine ?"şi mi-au zis că da.
Apoi sâmbătă dimineaţă m-a externat, am mers la hotel. In lift sormea zice "vai ce miros ingrozitor vine, dar nu stiu de unde...hmmm". M-am uitat in stanga, in dreapta nu era nimeni in lift decat noi doua. Zic "de la mine evident !" Auzind acestea sora mea m-a băgat direct în cadă să mă spele pe corp pe cap, că probabil miroseam îngrozitor deşi eu personal nu aveam miros deloc, sa ma spal pe dinti, cu apa de gura. A zis medicul să port bustiera non stop şi să las bandajul pe nas până peste 10 zile când îl va scoate el.
Eu începusem să plâng, eram disperată, simţeam că mă sufoc, că nu o să mai respir niciodată. Mă gândeam că mai bine mor decât să nu mai simt niciodată cum e să inspiri aer. Noaptea iar nu am putut dormi. ŞI l-am sunat pe doctor să-l întreb dacă totul e ok, dacă sigur sunt bine şi mi-a zis că da, sunt f bine e firesc să am dureri, să mă tem, dar treptat durerile vor dispărea şi-mi voi reveni. I-am zis că eu simt că nu voi mai respira niciodată, că mai bine nu mă operăm niciodată! Că regret tot.
Am luat un calmant apoi am reuşit să adorm până dimineaţă bineînţeles cu faţă în sus. Prima mea noapte dormita din ultimele 4 nopţi.
Apoi am mers din nou cu taxiul evident la clinca Arcalife, ca să-mi scoată domnul doctor după cum a zis el, trebuia să-mi scoată ceva la nas, în fine. El era tot numai zâmbete, radia de fericire.
Imediat ce a scos acele fire din nas, am simţit că pot să inspir. Îmi venea să plâng de fericire că pot să inspire si să miros din nou!!!
Apoi mi-a zis că trebuie să revin peste 10 zile să-mi scoată aţele la sâni, şi firele cusute la nas si bandajul de pe nas (atela). Mi-a dat şi cea de-a doua bustieră, şi am vrut să i-o plătesc, dar el a refuzat complet deşi o bustieră din acelea costă 100 ron. Mi-a zis că o luna jumate trebuie să dorm pe spate, după o luna jumate pot dormi pe o parte şi după 5 luni pe burtă. L-am întrebat dacă trebuie să masez sânii şi mi-a zis că NU, dar ca trebuie să port bustiera 24 din 24 de ore timp de 2 săptămâni de acum încolo şi după cele 2 săptămâni cel puţin 12 ore pe zi.
Da, m-am reîntors a doua zi în oraşul meu şi am purtat bustieră timp de o săptămână ÎNCONTINUU, sincer nici când făceam baie nu am dat-o jos, mă spălăm în restul corpului dar pe sâni nu.Foloseam doar servetele umede de la Pampers ca să ma spăl pe sub bustieră.
Poate o să ziceţi că sunt nespălată, dar aşa am făcut.
După ce am ajuns acasă în primele zile l-am sunat zilnic pe domnul doctor şi mă suna şi el să vadă cum mă simt, ce vitamine să iau, etc. Din primele 6 nopţi dacă am dormit 2 nopţi e mult. Am avut dureri mari în zona pieptului care scădeau treptat, pe zi ce trecea. Nu am făcut deloc eforturi, am stat în pat toată ziua şi mă uitam la filme. Dormeam tot oblic iar în spate puneam o pătură aşezată în patru ( să fie înalta) şi o pernă-două. Dormeam pe toate acestea cocotată
Mi-am văzut sânii în oglindă fără bustieră abia după aproximativ 8 zile de la operaţie şi am fost deosebit de încântată, la început mi se păreau imenşi dar acum m-am obişnuit. Acum o să vă postez nişte poze de la operaţie şi de după !!! Acum după câteva luni de la operaţie, sunt extraordinar de încântată de rezultat, de fapt de rezultatul implantului am fost încântată încă din primele ore după operaţie.

Nu stiu cum pot adauga poze pe forum, poate ma ajuta cineva

Msi fragolina şi ral :*

Buna fetelor, câte rezultate frumoase aici!!!! Va invidiez, parca mie si mie dor de perioada aia de lene maxima de după operaţie haha


Vroiam sa va întreb cine imi poate spune si mie ce scrie pe crema voastră prosil. Folosesc contractubex si in curând se termina. Cum nu stau in România nu o pot achiziţiona, dar o sa imi iau prosil. M-am uitat pe net si sunt atâtea feluri ca nu ştiu care e cea recomandata de doctori.


VA pup xx

Se vede poza, Lorelai la cine ziceai ca te ai operat?

Melamihaela, eu nu ma dau cu nimic.poza de la avatar unde ai sutienul alb la cat timp e facuta?

Amalutza ai mesaj privat.

La 2 luni de la operaţie. Am tot încercat sa schimb poza dar nu pot si m-am lăsat păguboasă.xx

Melamihaela, te intreb de poza cu sutienul fiindca la mine pe telefon se vede o alta poza unde se vede o asimetrie(cat aveai de la operatie?).iar cand dau clic pe numele tau apare poza cu sutienul alb.vroiam sa te intreb dc s a corectat asimetria.😙

Poza cu sutienul alb e bestiala!!!imi place mult!!

Trebuie sa micsorezi poza si sa incerci sa o incarci de pe tableta sau calculator.si eu ma chinuiam pana i am dat de cap.

Tina8205, eu m-am operat la domnul doctor Youssef Chawi. Nu este de origina romana, de aceea vorbeste intr-un mod foarte comic

Înainte de asta aveam o poza la 6 saptamâni si da într-adevăr avem o asimetrie vizibila. Era groaznica, dar după 2 luni a început sa nu se mai observe, iar acum la aproape 3 luni nu se mai vede deloc. Când imi pun sutienul imi dau seama ca unul e un pic mai mare decât altul dar e normal, nici înainte nu erau 100% perfecti.

Merciiii, cel mai frumos lucru după operaţie e sa te duci sa probezi sutiene si sa ai ce bagă in cupa, aleluiaaaa

In cat timp s au inmuiat, de ai putut sa i bagi in sutien ?adica sa fie asa moi sa te joci cu ei

Melamihaela si eu am o asimetrie oribila :( tu ai avut si lifting intern? Io am un sân pătrăţos acum.. :( nu ştiu dacă e normal sa fie aşa...îmi vine greu sa cred ca o sa devina frumoşi cum ii vroiam :( fetelor mai vechi..ce credeti? Vreau păreri sincere..

am inecercat sa va caut, numele vostru e mai comun, dati mi voi add pe facebook(cui nu am trimis numele scrieti-mi) ca numele meu este mai rar, si ma gasiti usor. fac ceva de papa si adaug si pe grup, cam intr o ora.

multumesc fetelor...ce-i drept tot ingrozita sunt dar e bine cand te sustine cineva :)

După 2 luni si ceva mi-am pus sutien, dar am unu fara burete si fata sarma, parca e o cârpa, dar na, ma simt mai bine când sunt susţinuţi. Asta din poza il port in weekenduri când ies sau când am vreun eveniment mai special sau asa. După 2 luni in principiu erau moi, dar nici acum nu sunt 100% moi in partea de jos a sânului si încă se simte siliconul, dar a zis dr ca durează pana la 6 luni poate chiar mai mult pana voi fi moi. Acum sunt moi, prietenului meu ii plac, ca la 3 sapt de la operaţie când a pus mâna pe ei s-a îngrozit ce tari erau.

Fragolina, nu am avut lifting, am avut sânii mici si nu erau deloc lăsaţi. Doua moaţe, ca nici nu am fost însărcinată sau am alăptat deci nu aveau de unde sa se lase. De asta mi-am pus si implant mai mic ca nici nu ştiu daca intra mai mare

Amalutza intra pe fb.ti am scris acolo.

Lorinda intra si tu pe fb.ti am scris acolo.

Multumesc Tina8205 pentru rasp. Si eu am auzit ca este o dr. foarte buna, am incredere in dansa. Am rasfoit si forum. DA, au rezultate frumoase fetele care s-au operat la dansa. Vreau sa stiu daca este vreo fata care s-a operat la dansa recent, dr.Ina Isac?

Melamihaela eu am luat azi Prosil, recomandat de dr Totir. Scrie Prosil sport spf 15 outdoor scare care. Professional, glide-on therapy for scars. E cu verde şi mov

HELLO FETELORRR...vad aici sani din ce in ce mai frumosi...ral, tina, lorinda, mela...frumoase rezultate!!!abia astept si eu sa se mai "calmeze" cicatricile mele si sa potez si eu o poza.avand lifting nu e asa usor ca la voi :))) si ce vreti sa spuneti fetelor de varsta.????ca eu la 35(imediat) sunt bunica de aici???:)))))ai mei pitici au 6 si 2, 3 luni si i-am alaptat 1 an si 1, 2 luni :)))dar dupa operatie fetelor ma simt ca la 28..asta asa sa nu zic 25 :)))
va pup dragelor...recuperare usoara celor operate recent
lorinda dau pm cu numele ca si eu vreau in grup ;)
lorelai, asa poveste lunga nu stiu daca a scris cineva...sper sa nu intelegi gresit dar eu am ras de m am prapadit (am si o imaginatie bogata ):)) dar imi imaginez prin ce ai trecut!!!-recuperare usoara!!

Mulţumesc mult Ral. O sa imi cumpăr si eu xx

Mi-a scris cineva si nu a ajuns pe grup? sper sa nu fi ratat :) atentionati-ma