Glicemie, ameteala, durere de spate si ceafa, probleme respiratie, respiratie in somn

Buna ziua.Povestea mea incepe acum cam 5-6 ani cand am aflat intamplator ca am virusul B pe care l-am luat la nastere de la mama.Cand am auzit am ras...de ce?!pentru ca nu stiam ce inseamna acest virus, nu stiam cum e sa te doara capul...pe parcurs insa ma cuprins teama..mergeam la Fundeni din 6 in 6 luni si ce vedeam acolo ma inspaimantam de fiecare data si incepeam sa constientizez cu fiecare vizita ce poate sa mi se intample
Dupa vreo 2 ani de cand am aflat de acest virus, intr-o zi de vara foarte torida stand in masina am facut o hipoglicemie sau asa cred, in sensul ca am inceput sa tremur, nu mai puteam vorbi, eram molesit, simteam nevoia sa mananc dulce, aveam senzatia ca sigur mor...am oprit masina, am cumparat ceva dulce si pe urma direct la urgente...mi sa facut niste analize...insa glicemia nu mi sa facut atunci.
De atunci calvarul
La o zi max 2 incepeam sa am acele scaderi de glicemie eu asa le spuneam si semanau cu hipogligemiile, tremuram, nu mai aveam putere, eram confuz si trebuia sa mananc dulce sa imi revin...si de atunci tot mai des si mai des de 2, 3, 4 ori pe zi aceleasi stari insotite de panica intensa, pe urma sau dezvoltat si atacurile de panica insotite de aceleasi stari de hipoglicemie...
O sa intrebati de ce nu am mers la doctor atat timp...cred ca de frica...de frica de a nu mai afla ceva la fel de rau sau poate mai rau...ce citisem eu pe net spunea ceva de o tumora a pancreasului care poate da aceste hipoglicemii
Pe urma am inceput sa ma duc la medic sa vad ce am..intodeauna am fost la clinici private niciodata la spital pentru aceste hipoglicemii...de ce ?pentru ca nu aveam curajul necesar sa aflu un raspuns concret care inseamna defapt spitalizare, monitorizare samd
La 2 astfel de medicii am facut analize si mi sa spus ca sunt glicemii reactive sau ceva de genul.Mi sa recomandat un regim de viata sanatos si cam atat
Problema mea a ramas fara o rezolvare, ma simteam la fel, trebuia sa mananc la 2-3 ore sa nu mi se faca rau, glicemiiile erau de fiecare data 86-90 pe nemancate, am prins o teama de toate si de tot.Am fost la pshiatru...incepusem sa inteleg de acele atacuri de panica si anxietate dar problema de fond ramanea aceasi...daca nu mancam mi se facea rau...starile sau accentuat, au aparut si altele noi si tot asa
Au inceput si AMETELILE...adica daca stau in picioare si vreau sa ma plimb, sa stau pur si simpu, sunt foarte ametit, confuz si fara puterea de a ma concentra
la un momentdat intr-o intersectie aglomerata din Bucuresti am observat ca nu mai am aer, nu pot respira pana la capat...am facut atac de panica si iar la urgente...spuneam ca nu pot respira, mi-a masurat daca respir bine si mi sa spus ca e perfect.Dupa o perioada de 1 ora mi-am revenit, de atunci am ramas cu aceasi problema RESPIRATIA-sunt unele momente din zi cand trebuie sa oftez ca sa pot trage aer in piept destul, dupa cateva incercari reusesc
DURERILE DE SPATE SI CEAFA-lucrez pe taxi de 7 ani...am 1, 86 si 95 de kg, daca merg de ex 10 min cu geamul deschis sunt ametit si ma doare si ceafa iar cu7 spatele am zile cand nu ma pot misca
Ultima problema care a aparut e urmatoarea
SUFOCARE IN SOMN-pe langa celelalte probleme mai este si aceasta am observat ca daca sunt foarte obosit si vreau sa adorm, atunci cand atipesc inainte de somnul profund am de vreo 2-3 ori o senzatie ca ma sufoc si ma trezesc brusc si pe urma vreau sa stau treaz dar nu pot si atipesc la loc
Am incercat sa sintetizez cat am putut, insa am omis foarte multe
Am 33 de ani, o sotie care acum 3 ani a fost diagnosticata cu cancer renal, inca un motiv de frica pentru mine de doctori si de boli...stiti e o vorba renumita spusa de majoritatea oamenilor...aaaa...esti tanar nu ai nimic...dar iata ca se poate la 27 de ani sa ai cancer...Acum sotia este bine...Si am 2 copii frumosi...un baiat(6) si o fetita (2 luni)pe care prin comportamentul meu, prin starile mele ii pierd
De aceea va cer ajutorul ca pe o ultima speranta in a ma salva si a devenii ceea ce am fost si de a imi salva familia.


CU DRAG
un strain

Ce va retine sa faceti tratament pt anxietate si atacuri de panica ? Astea nu au legatura cu virusul hepatic B.
Tratamentul vi-l da psihiatru. Daca sunt fonduri puteti face si niste sedinte la psiholog.

Majoritatea simptomelor pe care le-ati descris nu au legatura cu virusul hepatic ci mai degraba cu apneea de somn si hipoglicemia de care spuneti ca suferiti. Ar fi indicat sa faceti un test de somn(polisomnografie) intr-un cabinet specializat la indicatia unui medic pneumolog si la un diabetolog pe partea de glicemie(oricum cele doua afectiuni se leaga ca simptomatologie si posibil sa mai apara si altele daca nu le tineti sub control).

la pshiolog am fost si am intrerupt.eu nu cred ca am atacuri de panica si stari de anxietate asta deoarece nu sau ameliorat starile in momentul in care am fost la acele sedinte..nu stiu ce sa mai zic, am fost la 3 doctori care se ocupa de diabet si boli de nutritie, am scris mai sus..mi-au spus ca sunt hipoglicemii reactive functionale dar parca tot nu am nici un raspuns care sa ma ajute sa fiu ce am fost..Nu stiu ce sa fac..Ma gandesc ca din 215 de oameni care au citit macar cativa sa isi dea o parere.M-ar ajuta mult

Tratamentul pt anxietate se face cu un medicament care se numeste antidepresiv si pe care vi-l prescrie medicul psihiatru. Sunt atatea articole pe net despre asta si filmulete pe Youtube in special in engleza. In ele gasiti imagini animate despre functionarea neuronilor si dezechilibrele care se petrec in cadrul anxietatii. Ati zis ca ati fost la psihiatru ? Nu v-a prescris niciodata nici un antidepresiv ? Ce v-a prescris.
Aceste probleme Pot fi rezolvate. Dar cu un tratament usor. Ok ?
Problemele cu spatele sunt de la pozitia ore indelungate la condus. Trebuie mers la Reumatolog. Radiografie, kinetoterapie.

Tratament pentru anxietate se poate face intai cu anxiolitice nepericuloase si anume Spitomin care este f bun, nu da dependenta si toleranta ca benzodiazepinele (Xanax, Anxiar, Lexotan, Rivotril), se pot lua pe termen lung, daca nu merge cu asta, se poate trece la un antidepresiv cum zice Clara care evident este ai anxiolitic gen Cipralex, Zoloft, Paroxetina, Prozac.
Zic asta pentru ca daca merge cu primul e mai bine intrucat are mai putine efecte secundare.

Cu hipo-urile trebuie sa vezi ! Ia un glucometru si vezi cat e glicemia la 1 si 2 ore dupa ce mananci si deci cand iti e rau, ca nu ai facut asta, ca sa nu afli nu e okey, mai bine sa afli si sa iei masuri, ca poti face o coma de la hipo alea de nu te vezi.
Ca sa nu mai spun ca hipoglicemia da anxietate de rupe, va trebui sa vedem daca, cu glicemii normale fara hipo, mai ai anxietate cu sufocare si restul.
Daca e sub 75 la 1 si 2 ore e clar, fa asta ca pentru tine o faci, cumpara Accu Check Active e 313 lei cu tot cu o cutie noua de rezerve cu 50 teste, ca iti da cu 10 si costa cam 230 lei cam.
Daca aveai Insulinom (tumoarea aia de care zici tu) aveai glicemii bazale adica pe nemancate de 45 pana in 60, dar oricum faci asa:
Iei glicemia pe nemancate (bazal), mananci, apoi la 1 ora si la 2 de la masa sau cand iti e rau si vii aici si-mi spui.
Aveai si inainte asa ?! Sau de la un timp a aparut ?
Nu e nevoie de spitalizare si altele, deci stai linistit.

Daca nu e de la hipo anxietatea, o vei trata, te vei duce la medic psihiatru si vei rezolva problema.

Buna ziua. Am si eu acea sufocare sau nu stiu cum s-o descriu exact, atunci cand atipesc. Se intampla ceva atunci, nu stiu, creste sau scade ceva, puls, tensiune, glicemie etc, pentru ca ma trezesc brusc cu o stare de rau si ceva lipsa aer. Uneori e mai intensa alteori mai usoara iar in unele seri in loc de acea stare simt extrasistole inainte de a atipi. Din cauza lor am renuntat la tratamentul psihiatric, pur si simplu simteam si inca o mai fac, niste senzatii scurte de caldura la nivelul fetei. Am stat cu mana pe puls si am incercat sa atipesc si cand apareau, constient fiind, simteam de asemenea o pauza in puls. De aici mi-am dat seama ca sunt extrasistole. Aceste extrasistole au debutata iarna trecuta in acelasi timp cand luam venlafaxina. Apoi am renuntat la venlafaxina cam in 8 zile si fara sa ma mire au disparut si ele. Mai apar in perioade de stres, la fel cand incerc sa adorm, dar cand imi administrez antidepresive apar mult mai multe. Spre exemplu am incercat recent sa iau mirzaten si din nou si-au facut prezenta. Iar legat de acele "sufocari"in somn, sa fie de la anxietate, stres? Nu stiu dar daca iau xanax inainte de culcare nu mai apar, cel putin pana acum. Sufar de tulburare de panica de vreun an si jumatate perioada in care am avut fel de fel de simptome. Am 34 de ani, aceeasi greutate si inaltime ca si AlexNed. Cel mai mult ma ingrijorau unele senzatii de moleseala sau slabiciune in tot corpul si bruste atunci cand ma plimbam sau intram in magazine. In ultima vreme insa, sunt extrem de ingrijorat pentru viata mea deoarece nu cred ca e doar anxietate si depresie. Cred ca mai am si altceva pentru ca ma simt, nu stiu exact cum sa explic, moale, fara tonus in muschi, parca nu circula sangele prin mine, parca inima nu pompeaza cu putere, nu stiu, e o senzatie ciudata. Imi simt umerii si bratele moi, un gol in mine, parca in piept, in tot corpul. Ca sa nu mai pomenesc ca uneori simt o pauza in piept urmata imediat de o senzatie de colaps, de prabusire in gol. Alteori ametesc, nu in sensul ca se invarte casa cu mine ci o stare de dezechilibru, cap greu. Daca fac un pic de miscare, exercitii aerobice de exemplu, imi bate inima repede toata ziua, cum ma ridic din pat creste pulsul la peste 100 uneori, de parca inima se chinuie sa tina pe picioare un elefant nu un om. Pur si simplu nu cred ca e normal pentru ca am in spate vreo 15 ani de antrenamente intense la sala de forta. Si nu stiu de ce am de cateva saptamani aceasta stare de gol in mine, de muschi fara tonus, slabiciune. Am facut tot felul de controale, la inima, ecografe abdominale, analize, sange, rmn cerebral, endoscopii, chiar acum am montat pe mine un holter ekg (al 4-lea), maine merg pentru investigatie plamani. Deci efectiv ma simt cand stau intins pe pat ca urmeaza sa lesin. Poate avea si in cazul meu, legatura cu glicemia? Am fost foarte stresat in perioada asta, vzv de inima si ma gandesc ca poate am facut diabet pe stres. Toti medicii cand aud ca am aceasta nevroza nu se mai obosesc sa caute si altceva la mine, asta nu e profesionalism. De ce am aceasta senzatie de gol in corp si slabiciune, de lipsa tonus muscular? Ce investigatii sa mai fac? Mentionez ca aceasta senzatie de gol, slabiciune, ca parca nu bate inima cu putere, am capatat-o dupa ultimele saptamani se stres si frica. Si simt si o agitatie continua in picioare atunci cand stau intins, simt nevoia de a le misca continuu, daca ma opresc din a le misca se accentueaza aceasta stare de gol in piept, de slabiciune.

Sunt somatizari de anxietate.
Datoria ta si ceea ce nu iti zic medicii este sa iei antidepresivele la rand pina gasesti unul cu care sa te pui pe picioare. Unii incearca 10 scheme de tratament pina se pun pe picioare. Trebuie sa fii perseverent.
Cu fiecare schema trebuie sa ai rabdare minim 2-6 saptamani pentru ca antidepresivul cam in atat timp isi face efectul.
Pentru glicemie te adresezi medicului de familie sa iti faca setul complet de analize de sange. Lasa ce zic alti medici. Verifica tu sa stai linistit.
Chiar daca ai impresia ca se inrautateste un pic starea de la introducerea antidepresivului, ai rabdare alea cateva saptamani. Asa functioneaza ele. Dupa care te pui pe picioare. Nu le mai intrerupe fara stirea medicului ca dai in sevraj si te simti rau.
Sanatate multa!

Ok, multumesc frumos. Cred ca n-am alta varianta.

Revin. Am facut alte analize date de o doamna doctor de la Arcadia inclusiv glicemia. Toate au iesit bine. Holterul ekg a iesit foarte bine, 24 de extrasistole, in rest nimic. Atunci revin cu o intrebare. Chiar asa de rau de poti simti de la anxietate cronicizata? Adica fara energie mai tot timpul, obosit, molesit, daca mergi un km devii leguma, senzatie de irealitate etc?

Salut ai rezolvat ceva ?cum te simti ?si eu sunt an situatia ta.

La cine de pe post te referi?

@ Bg 99

Da, de la anxietate. Unii au astfel de somatizari urate. La tratament cedeaza.

M-am ales cu seroxat pe care il iau de o luna si jumatate. E mai bine, ma simt mai puternic, anxietatea s-a mai redus, fac mai multa miscare, efort fizic, dar vad ca aproape in permanenta am gura uscata si uneori cand ma trezesc in timpul noptii simt nevoia de a urina. Totusi, desi am gura uscata, nu simt nevoia de a bea apa. Vad ca printre reactiile adverse frecvente apare si uscaciunea gurii. Sper sa fie de la pastile.

E de la pastile dar e suportabila.