Cand piesele nu par sa se potriveasca

Viata ca un mozaic. Cu fel de fel de piese, care uneori par ca nu se potrivesc. Suferind de o paralizie aproape totala, Joni ar fi fost pe cale de a innebuni, daca nu ar fi cautat raspunsurile cele mai bune pentru intrebarile ei. De fapt, asa suntem noi. Mereu avem nevoie sa schimbam ceva, sa ne miscam dintr-un loc in altul, sau sa intample ceva nou... orice; chiar si un lucru nefavorabil, numai sa nu stam pe loc in acelasi punct; e daunator. Am simtit asta.
Si totusi. Sunt perioade, chiar f lungi uneori, cand pare ca nu se intampla nimic.

Joni credea ca vindecarea e o piesa din mozaicul ei. O cauta, incercand piesele pe rand. dar ele pareau ca nu se potrivesc.

Intr-o carte a sa, Numita "Cunoasterea lui Dumnezeu", J.I. Parker a inclus un mic capitol " Intelepciunea lui Dumnezeu si a noastra".

Ce greseala sa ne imaginam ca am putea vreodata completa intreg mozaicul suferintelor noastre ?

Pentru ca intelepciune inseamna mai mult decat sa intelegem problemele noastre prin ochii lui Dumnezeu - inseamna, sa avem incredere in El, chiar si atunci cand piesele mozaicului par ca nu se potrivesc.
Oare nu dovedeste asta ca nu-I acordam cinstea si pretuirea pe care le merita? oare Nu-I producem intristare Celui, si asa intristat, noi, care pretindem ca Il iubim?

.

Se intampla adesea si printre oameni aceleasi lucruri. Facem un Univers in propria noastra minte. Si aici, la fel, piesele par ca nu se potrivesc adesea...Ne nelinistim, ne intristam si chiar suferim... Ah, alt esec ! Si tot astfel, ele vin unul dupa altul...
In mintea noastra, doar.

Buna deea,
azi am o intrebare : de ce ?

este un capitol : " Toxinele cuantice" sau mai multe in cartea lui A, Junger, " Programul revolutionar de recuperare...autovindecare ", care au legatura; identifica exact problema, deea; e un pas obligatoriu, destul de greu de facut.

nu am acum timp dar voi citi si apoi voi reda si aici ce am gasit in cartea pe care o am in fata; autorul, de dragul vietii si nu al renumelui, se reorienteaza in preocuparile lui devenind din medic cu tendinte occidentale in "doctor fara prejudecati" cum afirma chiar el. Se profileaza pe domeniul Detoxifiere elaborand scheme practice, si un Program revolutionar Detox. Ce ma intereseaza este ca el are o viziune globala asupra toxicitatii -accentuata mult in zilele noastre. Este ca o otravire a celulelor vii afectate la toate nivelurile.

Am simtit pe propria piele, in momentul imbolanvirii mele, senzatia acestei toxicitati la nivelul nervilor, in profunzime: usturimi, arsuri..sunt doar cateva din simptomele greu de explicat si suportat ale depresiei.
voi studia - si voi scrie si aici; poate intereseaza.

in ce ma priveste, am gasit in destainuirile autorului puncte comune cu propria problema; el porneste acest studiu determinat de o stare neplacuta de sanatate: depresia. Vorbeste de dureri in piept...gandire neproductiva, teama, ingrijorare...si altele care ajung sa puna stapanire pe vietile noastre, subtil, imperceptibil.
Ajungem bolanvi de boli ale carui leac nu-l stim.

Faceam in mintea mea legatura intre cuvintele toxicitate si pacat. Cred ca e o relatie stransa intre acestea doua, daca nu, sunt chair perfect sinonime.

Toxic = vatamator, otravitor; pacat = ceva necurat, care duce la moarte ( in limbaj obisnuit, biblic);
nu stiu; nu pot sa spun ca am 100% dreptate; incerc sa caut piesa care se potiveste mozaicului.

Voi ce mai faceti?

multumim, Deea.
Doamne ajuta.

O, Iisuse, Tu, singurul Prieten al singurătăţii mele...

O, Iisuse, Tu, singurul Prieten al singurătăţii mele, ai milă totdeauna de DRAGOSTEA mea, căci totdeauna este slabă...
Când este fericită, se pierde cu totul în bucuria ei şi uită că mai este încă pe pământ.

Atunci îşi descoperă tot lăuntrul şi îşi dăruieşte tot avutul cel mai de preţ, nemaiţinând seama că ar putea fi privită cu dispreţ, ca o uşuratică.
Sau bănuită de risipă, ca o nebună.
Când este mâhnită, iarăşi se pierde cu totul în durerea şi în lacrimile ei, uitând de orice trecut şi de orice viitor fericit.
Când îi vine un oaspete nou, se pierde cu totul în încrederea ei, uitând de toţi cei dinainte care au venit numai s-o jefuiască.
Atunci îşi întinde masa cea mai largă, cu dărnicia cea mai largă şi aşază în faţa oricui tot ce are mai bun în cămările sale.
Ca oaspetele să plece cât mai sătul şi cât mai mulţumit.
Nici mai gândindu-se că au fost atâţia dintre aceştia care i-au batjocorit dărnicia, numind-o nesocotinţă.
Când face cuiva o făgăduinţă, se pierde cu totul în grija de a şi-o împlini mai devreme şi mai mult chiar decât ar trebui.
Fără să se mai gândească la niciuna din ostenenile ori pagubele care o costă aceasta.
Când nu i se răspunde, se pierde cu totul în a-şi găsi numai ei vreo vină pentru tăcerea nedreaptă.
Iar dacă nu îşi află vina căutată - şi-o inventează, numai spre a nu-şi opri niciodată, asupra nimănui, vreo bănuială că a înşelat-o.
Când trebuie să se întoarcă singură de acolo de unde se aşteaptă să plece însoţită, sau când trebuie să culeagă un spin în loc de o floare şi o rană în loc de mângâiere, sau când trebuie să îşi aducă înapoi darul neprimit - în loc să aducă o îmbrăţişare plină de recunoştinţă, sau când trebuie să însoţească un sicriu în loc de un steag şi să plângă pe o piatră în loc de un umăr, sau când trebuie să strângă o bănuială, în loc de o încredinţare şi o teamă în loc de o siguranţă, sau când trebuie să plece însetată chiar de lângă izvorul până la care a răzbătut cu nespuse primejdii şi osteneli, ai milă atunci totdeauna, Preaiubitul meu, de inima mea slabă!
Înnoieşte-mi de fiecare dată încrederea în iubirea Ta! Şi în însuşirea tuturor semenilor mei de a putea iubi cu adevărat.
Fă ca dragostea celor puţini, care îmi sunt alături, să-mi fie de un preţ mai mare decât toată ura celor mulţi, care îmi sunt împotrivă.
Fă ca preţuirea celor cinstiţi să-mi fie mai însemnată decât dispreţul tuturor celorlalţi.
Fă ca amintirea tuturor bucuriilor pe care le-am avut să-mi fie mai mare decât oricare durere şi dezamăgire pentru cele pierdute.
Fă ca dulceaţa dragostei adevărate să-mi fie mai netrecătoare decât amărăciunea celor ce m-au înşelat, şi clipele strălucite, petrecute pe munte cu Tine, să-mi fie o răsplătire nespus mai grea decât toţi anii îndelungaţi târâţi în întuneric printre monştri.
Că prin toate acestea, Tu i-ai dat iubirii mele sau i-ai luat ceva, numai ca să o faci mai frumoasă.
AMIN!



de Traian Dorz

Da mi se pare foarte buna asocierea toxicitate -pacat.
Am avut si eu mai multe probleme, si dupa ce multa vreme am amanat sa consult un psiholog intr-un tarziu cand toate s-au adunat m-am dus.Dar partea proasta ca am fost ajutat sub asteptari la sedintele respective.Poate nu am gasit persoana potrivita.
Sansa mea este duhovnicul meu care in clipa in care ajung la el parca imi ia toate grijile, ultima data o gramada de probleme si de pacate imi amarau viata si adanc mahnit eram.Si dintr-o data m-a eliberat de toate aceste "toxine" nevazute dar simtite.Da o mare sansa este Dumnezeu ptr noi !!!
Adevarul ca, calea cea mai buna este o imbinare intre credinta si metode psihologice(psihiatrice).
Nu de foarte multa vreme sunt pe acest Forum ma intereseaza si pe mine si carti in domeniu.Am auzit si de Analiza Tranzactionala si cred ca trebuie sa mai aprofundez tema asta.
Ne mai auzim

Dragi prieteni,

nu e nimic mai important ca sanatatea noastra; uneori apar fel de fel de probleme -- ele trec asa cum vin; in acele momente ne dam seama de ceea ce suntem, daca avem sau nu credinta, incredere in oameni, in noi si in Dumnezeu.

Ultimele doua zile --si mai ales ieri, au fost infernale pt mine; am avut tangenta cu "cei de sus"-- am fost umilita public - -- din cauza unor greseli comise de altii..si de mine intr-o mai mica masura. E vb de sistemul nostru rigid in care functionam... ( e vb de un act care trebuia sa-mi parvina de mai mult timp si de care aveam neaparata nevoie --in acel moment.dar cel cu paguba le trage pe toate, cam asa se intampla... asa ca tras si ocara...)
In plus, mi s-a taiat netul de vineri seara;. Uneori lucrurile merg ca pe roate, alteori se mai incurca; nadajdiesc sa gasesc o portita de comunicare si sa repar ce sta in puterea mea...
Nu va irositi neuronii, nu va pierdeti credinta, nici nadejdea. Incercarile vin si pleaca -- cum au venit. Dumnezeu este acelasi, iar noi cu El. Inima sus si Doamnre ajuta !

Am f multe de facut -- unii sunt nemultumiti de mine pt ca nu ajung la ei, nu-i ajut, nu-i vizitez.Peste doar 2 saptamani are loc concursul pt post la care trebuie sa particip daca m-am pregatit... etc etc; Inca nu am intrat in vacanta --.nu se vor da banii pe concediu decat o mica parte (doar 40 % );...

Dumnezeu ne-a dat ploaie, o vara superba de care sa ne bucuram; Sa-I multumim pt ce avem; pt pace, pt lumina soarelui, pt iubirea celor dragi, printre care sunt si prietenii virtuali ( care pot fi/ sunt reali ).
S-ar putea sa mai lipsesc, va fi nevoie sa plec la parinti, la rude...sa nu fiti ingrijorati. Oamenii nu se schimba de la o zi la alta. Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe toti cu ce avem mai mare nevoie. Ma rog pt voi intotdeauana. Daca vin sa va vad, ma primiti ?

Hei, prieteni, sunteti acasa ?
M- ar ajuta f mult profesional daca as scoate o carte pt copii chiar vara asta (pate fi cu texte epice / lirice/ descriptive/ invataturi...legat de aimale, natura, copilarie...). As colabora cu cineva cu placere in calitate de coautor - sau autor principal - de ce nu ? Eu zic ca merita; am deja cateva poezii pt copii scrise ocazional - E o mare placere sa scrii pt cei mici.

O, Iisuse, Tu, singurul Prieten al singurătăţii mele...
O, Iisuse, Tu, singurul Prieten al singurătăţii mele, ai milă totdeauna de DRAGOSTEA mea, căci totdeauna este slabă...

Înnoieşte-mi de fiecare dată încrederea în iubirea Ta! Şi în însuşirea tuturor semenilor mei de a putea iubi cu adevărat.

Fă ca preţuirea celor cinstiţi să-mi fie mai însemnată decât dispreţul tuturor celorlalţi.
Fă ca amintirea tuturor bucuriilor pe care le-am avut să-mi fie mai mare decât oricare durere şi dezamăgire pentru cele pierdute.
Fă ca dulceaţa dragostei adevărate să-mi fie mai netrecătoare decât amărăciunea celor ce m-au înşelat, şi clipele strălucite, petrecute pe munte cu Tine, să-mi fie o răsplătire nespus mai grea decât toţi anii îndelungaţi târâţi în întuneric printre monştri.
Că prin toate acestea, Tu i-ai dat iubirii mele sau i-ai luat ceva, numai ca să o faci mai frumoasă.
AMIN!

de Traian Dorz