Angelica, Angelica Archangelica, trateaza tulburarile digestive, neuro-psihice si...

Angelica este o plantă medicinală care creşte spontan în etajul montan şi submontan, la altitudini de 500-1500 de metri, prin locuri stâncoase şi umede, în chei, la marginea pădurilor, a pâraielor şi râurilor; este o iubitoare de umezeală şi lumină şi, bineînţeles, o mare amatoare de pământuri afânate şi grase, bogate în substanţe nutritive. Este, de asemenea, un gen de plantă erbacee, aromatică, bienală şi perenă, din familia Apiaceae, originară din regiunile emisferei nordice; are un rizom gros, în formă de nap şi miez alb-gălbui în interior, continuat cu rădăcini adventive lungi, o tulpină robustă groasă, cilindrică şi goală în interior, de o înălţime de 1-2 metri, care apare numai din anul doi de vegetaţie; frunze mari, dinţate pe margini, cu teaca umflată şi flori alb-verzui ce se grupează în inflorescenţe umbeliforme, globuloase, de 10-20 cm în diametru. În scopuri medicinale i se folosesc rădăcina, tulpina, frunzele şi seminţele, deci toate organele plantei. Toate părţile plantei se recoltează imediat după-amiază, în zile însorite, când au maximum de principii active (Atenţie, fiind declarată monument al naturii, angelica nu se recoltează din flora spontană, ci numai din culturi; planta trebuie uscată imediat după recoltare. Este utilizabilă doar timp de un an după recoltare! Rizomii cu rădăcini se recoltează la sfârşitul verii - începutul toamnei (lunile august, septembrie, octombrie în al doilea an de cultură) sau primăvara (martie-aprilie). Frunzele se recoltează în lunile iunie - iulie. Tulpinile tinere: iunie, iulie. Florile şi seminţele: iulie). Deşi în fitoterapia modernă se obişnuieşte folosirea majoritară a rădăcinii, efectele terapeutice cele mai spectaculoase le au florile sale şi, mai ales, seminţele.
În tradiţia fitoterapică, angelica este o plantă cu însuşiri şi conotaţii spirituale. Aşa cum indică şi numele ei (i se mai spune şi îngerica sau iarba celor şapte îngeri), se zice că are puterea de a atrage protecţia celor şapte sfinţi arhangheli (Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Iegudiil şi Varahiil), dar în acest sens ea poate fi culeasă şi administrată spre vindecare numai de oameni cu un cuget şi suflet cât mai curate.
Denumirea "Archangelica" provine din greaca veche, de la "arkangelos" (care înseamnă arhanghel). Denumirea este legată şi de "angelikos", care înseamnă mesager. Legătura cu "arhanghel" este explicată prin visul unui călugăr, în care Sfântul Arhanghel Mihail apare şi îi dezvăluie acestuia ce plantă să utilizeze pentru a ajuta oamenii afectaţi de ciuma bubonică răspândită în Europa în anul 1665; aşa se face că în acel an este consemnată salvarea de la moarte a unui întreg oraş, în timpul epidemiei, cu ajutorul angelicăi.
Răspândită în multe ţări ale Europei, deşi, în fapt, este nativă din Siria, angelica era considerată în Evul Mediu un adevărat panaceu. Este considerată şi acum, de vreme ce efectele ei terapeutice pozitive ajută organismul per ansamblu.
Pintea, celebrul haiduc din Munţii Gutâiului, cunoştea şi el miraculoasa forţă de tămăduire a plantei. În traista sa din piele avea mereu clondirul cu palincă, în care lăsa la plămădit angelica, un elixir care îl apăra nu doar de ciumă şi de holeră, ci şi de supărări, sminteală şi lingori.
În Ardeal, o înghiţitură de palincă, în care se maceraseră seminţe şi tulpini de angelică, era un remediu tradiţional pentru dureri de stomac, răceli şi gripe, reumatism, indispoziţie şi depresii cauzate de vreme.

Compoziţia chimică a organelor plantei explică multiplele proprietăţi terapeutice, valorificate în diferite forme de utilizare internă şi externă.
Atât în rizomi şi rădăcini, cât şi în seminţe, frunze şi tulpină, există, în medie, 1% uleiuri eterice în care predomină hidrocarburile ciclice şi aromatice (pinen, felandren, limonen, ocimen), sesquiterpenoide (cariofilen, cadinen, bisabolen) şi, mai puţin, compuşi oxigenaţi (linalool, borneol, cineol, carvacrol).
Uleiul este galben-verzui, cu miros aromatic, uşor ierbos, picant şi lemnos, asemănându-se cu uleiul de mosc şi ambră. Se extrage din plantă prin antrenare cu vapori de apă timp de 24 de ore. Cu uleiul eteric în angelică mai coexistă şi cumarine (umbeliferonă, ostol, osteol) şi furanocumarine (angelicină, bergapten, izoimperatorină), acizi organici (angelic, valerianic, cafeic, clorogenic), acizi graşi (palmitic, linoleic, petroselinic), flavonoide, taninuri, substanţe amare, rezine, glucide, vitamine din complexul B.

â–º ACÈšIUNI terapeutice!
Angelica Archangelica este o plantă emblematică pentru terapia naturală, deţinătoare a unei multitudini de acţiuni terapeutice; în acest sens ea este:
- stomahică şi eupeptică (favorizează şi uşurează digestia gastrică);
- fizico-neuro tonică (tonifică trupul şi sistemul nervos);
- antibacteriană (combate acţiunea bacteriilor patogene);
- antiseptică (previne sau înlătură infecţiile microbiene sau împiedică putrefacţia);
- depurativă (curăţă organismul de substanţele vătămătoare şi favorizează eliminarea toxinelor şi a produşilor de dezasimilaţie);
- antifermentativă;
- carminativă (calmează durerile abdominale şi favorizează evacuarea gazelor intestinale);
- orexigenă (măreşte apetitul alimentar în cazul persoanelor afectate de inapetenţă/anorexie, nu şi în cazul persoanelor care au un apetit alimentar normal sau exagerat (bulimic));
- coleretică şi colagogă (stimulează secreţia biliară şi favorizează evacuarea bilei în duoden);
- stimulantă a secreţiilor pancreatice;
- antidotantă împotriva otrăvirii cu beladonă, cucută şi brânduşă de toamnă;
- sedativă (are proprietatea de a calma durerea şi/sau excitaţiile psihice);
- antinevralgică (calmează nevralgiile, adică durerile localizate pe traiectul unui nerv);
- antiisterică;
- analgezică (calmează sau înlătură temporar durerea);
- antispastică/spasmolitică (reduce tonusul şi spasmul muşchilor);
- antireumatică;
- antiinflamatoare (stopează procesele inflamatorii);
- diuretică (produce şi/sau măreşte diureza, diureza fiind procesul fiziologic de producere şi eliminare a urinei);
- expectorantă (favorizează şi uşurează expectoraţia, adică eliminarea prin tuse a produselor patologice (sputei, secreţiilor) din plămâni sau din căile respiratorii superioare);
- sudorifică (produce transpiraţie, când şi dacă ea este necesară);
- cardiotonică (tonifică inima, ajutând la reglarea acţiuvităţii ei);
- antiaritmică;
- energizantă în anemie şi convalescenţă;
- anticoagulantă/antifloculantă (împiedică coagularea patologică a sângelui, adică acel tip de coagulare care poate să apară în afara unei necesităţi vitale);
- emenagogă (favorizează şi produce o menstruaţie normală);
- febrifugă/antipiretică/antifebrilă (reduce sau înlătură febra);
- stimulentă cerebral;
- anxiolitică (reduce sau combate anxietatea patologică);
- antidepresivă (reduce sau combate stările depresive patologice);
- uşor antipsihotică (reduce uşor simptomele psihotice apărute în diverse patologii, în special halucinaţiile auditive, tactile, cromatice, gustative, vizuale şi olfactive);
- antiastenică;
- antivirală (combate acţiunea viruşilor);
- uşor anticancerigenă;
- antiobsesivă (reduce sau combate unele obsesii);
- antibulimică (reduce sau combate apetitul alimentar exagerat urmat sau nu de unul sau mai multe vomismente);
- antiepileptică;
- antianemică;
- antiinfecţioasă;
- antiacneică;
- antiseboreică;
- astringentă (contractează ţesuturile şi echilibrează secreţiile organice);
- antifatigabilă (reduce sau combate oboseala cronică, în special);
- reglatoare a glicemiei.

â–º INDICAÈšII terapeutice!
Suplimentele pe bază de angelică şi/sau ceaiul (infuzia), decoctul, maceratul, pulberea, vinul, unguentul şi tinctura de angelică, dar nu numai, se indică în: tulburări digestive (hipoaciditate şi hiperaciditate, anorexie, dispepsie, balonare, dureri epigastrice, colici intestinale, colite spastice, de fermentaţie şi de putrefacţie, rectocolită ulcero-hemoragică, constipaţie), nevralgii, reumatism, seboree, acnee, psoriazis, vertij, depresie, nevroze, afecţiunile tiroidei (hipotiroidie, în special), dereglări hormonale la femei, migrene, sinuzită, afecţiuni respiratorii (bronşite, astm, gripă, chiar tuberculoză), astenie, convalescenţe, epuizare fizică şi nervoasă apărută în sindromul de oboseală cronică dar nu numai, afecţiuni bucale (glosodinie, stomatită), anemie, enterite, boli hepatice (chiar şi a hepatitei virale), impotenţă, scorbut, rahitism, leucoree, tulburări menstruale (amenoree, dismenoree, oligomenoree, spaniomenoree etc.), afecţiuni psihosomatice (hipertensiune arterială esenţială, ulcer peptic, colon iritabil, anorexie şi bulimie nervoase, sindrom de hiperventilaţie, fibromialgie, prurit generalizat, tulburări de somn), dificultăţi de concentrare, întârziere de dezvoltare mentală la copii, epilepsie, diferite infecţii virale, intoxicaţii, dischinezie biliară, aritmie cardiacă, scleroză în plăci, paralizie, diferite boli autoimune, neurastenie, tulburări de personalitate (cu substrat isteric, psihotic, nevrotic), tulburare de stres posttraumatică, purificarea sângelui, sclerodermie, dermatoze de etiologie necunoscută, stare de confuzie şi disipare mentală, debilitate, sensibilitate excesivă la factorii climatici (meteosensibilitate), artroze, gută.

â–º MOD DE ADMINISTRARE GENERAL:

â–ª INTERN:
↔ sub formă de pulbere de angelică: florile, tulpinile şi seminţele se macină fin cu râşniţa electrică de cafea sau se zdrobesc bine în piuă. Apoi, pentru a elimina elementele dure care ar putea leza mucoasa bucală, se cerne pulberea prin sita de faină albă. Pulberea fină rezultată se păstrează la loc întunecos şi rece, de preferinţă în borcănele de sticlă brună bine închise. Termenul de valabilitate al pulberii este de două săptămâni, după care mai trebuie măcinată o altă porţie; se administrează un vârf de cuţit din această pulbere, se ţine timp de 5 minute sub limbă, de 3-4 ori pe zi, înainte de mese şi apoi se bea cu suficient lichid (musai cu apă!), în cure de durată;
↔ sub formă de macerat de angelică: 2 linguriţe de pulbere de angelică se pun într-un litru de apă la macerat, de seara până dimineaţa; dimineaţa, maceratul se filtrează şi se pune la răcoare. Se beau patru căni (250 ml) de macerat pe zi;
↔ sub formă de tinctură de angelică: într-un borcan cu filet se pun 100 g de angelică (aproximativ 20 de linguri de pulbere obţinută prin măcinare cu râşniţă electrică de cafea), 250 ml (o cană) de apă şi 250 ml alcool alimentar de 90 grade. Se lasă totul să se macereze 7 zile, la loc întunecos, apoi se scoate şi se filtrează prin tifon steril. Tinctura se păstrează în sticle bine închise, la loc întunecos şi răcoros (tinctura realizată acasă sau cea cumpărată din plafare se adminsitrează astfel: Adulţi şi tineri peste 15 ani: câte o linguriţă de tinctură diluată în 100ml de apă (jumătate de pahar) de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol; Copii între 7 şi 14 ani: câte 3-15 picături de tinctură diluate în 100ml de apă (jumătate de pahar) de 3 ori pe zi, pe stomacul gol);
↔ sub formă de plămădeală de angelică în ţuică: se face cu plantă proaspată; o mână de tulpini, frunze, flori şi seminţe verzi de angelică se toacă foarte mărunt pe un tocător de lemn, după care se pun într-o sticlă cu gâtul larg, cu tot cu sucul rezultat. Imediat după aceea, pentru ca planta să nu apuce să se oxideze, se toarnă peste ea o jumătate de litru de rachiu tare (de 40 grade). Se lasă la macerat o lună întreagă, agitându-se sticla de trei ori pe zi, după care se filtrează printr-un tifon subţire, pus în două. Se păstrează la loc întunecos şi rece. Se consumă câte un păhărel de 10-15 ml pe zi, dimineaţa sau seara, înainte de masă;
↔ sub formă de infuzie din rădăcini, seminţe şi tulpini preparată dintr-o lingură la 250 ml de apă clocotită; se infuzează acoperit 10-15 minute şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi, înainte de mese;
↔ sub formă de decoct din 10-15 g rădăcini uscate de angelică, la 500 ml apă; se fierbe 10-15 minute la foc mic; se beau 2-3 ceaiuri pe zi, înainte de mese;
↔ sub formă de decoct din seminţe de angelică, la 500 ml apă; o linguriţă se fierbe 5 minute şi se infuzează acoperit; se beau câte două căni pe zi, îndulcite cu miere de albine, înainte de mese;
↔ sub formă de vin din rădăcini sau tulpini mărunţite de angelică (50 g macerate într-un litru de vin alb sec timp de 10-14 zile); se agită zilnic, se strecoară şi se beau 1-2 păhărele de 50 ml pe zi, înainte de mese.

â–ª EXTERN:
↔ sub formă de comprese reci cu macerat din rădăcini proaspete sau frunze crude de angelică (50 g la litru) pentru plăgi, contuzii, ulceraţii, hemoroizi şi fisuri anale;
↔ sub formă de cataplasme din frunze de angelică + miere de albine pentru răni provocate prin muşcături de câine, şarpe sau diferite insecte;
↔ sub formă de pastă pentru seboree, acnee, psoriazis (pe lângă utilizarea internă!); Pulberea de plantă măcinată fin, cu râşniţa de cafea, se amestecă cu apă, până devine ca o pastă. Această pastă se întinde printr-un tifon subţire pe faţă şi se lasă timp de 30 de minute, după care se spală cu apă călduţă. Dacă tenul este foarte sensibil, e bine ca pulberea de angelică să fie combinată cu puţină pulbere de muşeţel, iar dacă tenul este pătat, angelica trebuie combinată cu sânziană galbenă;
↔ sub formă de spălături cutanate (pentru menţinerea tinereţii şi tonusului pielii, cât şi pentru reglarea secreţiei de sebum şi micşorarea porilor, se fac spălături cu un tampon îmbibat în tinctură diluată cu apă (1 linguriţă de tinctură la 5 linguriţe de apă)).

â–º MOD DE ADMINISTRARE DETALIAT (punctual, dar totuşi orientativ):

â–ª În anemii provocate prin pierderi hemoragice, boli infecţioase şi convalescenţă prelungită se recomandă administrarea de tinctură din rădăcină de angelică, zilnic, înainte de mese, timp de minim o lună de zile (Adulţi şi tineri peste 15 ani: câte o linguriţă de tinctură diluată în 100ml de apă (jumătate de pahar) de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol; Copii între 7 şi 14 ani: câte 3-15 picături de tinctură diluate în 100ml de apă (jumătate de pahar) de 3 ori pe zi, pe stomacul gol);
â–ª În guşa exoftalmică se indică macerat timp de 8 ore din rădăcini proaspete de angelică; se beau patru căni (250 ml) de macerat pe zi, zilnic, înainte de mese, timp de 3 luni de zile;
â–ª În întârzierea procesului de îmbătrânire este indicat uleiul eteric din seminţe, în doze reduse, cu rol de excitant cerebral (a devenit cunoscut faptul că Annibal Camoux, care s-a stins din viaţă în anul 1759, la vârsta de 120 de ani, mesteca zilnic seminţe de angelică, în cantitate redusă (un sfert de linguriţă pe zi));
â–ª În stări depresive, astenie, isterie, afecţiuni psihosomatice, tulburare de stres posttraumatică, tulburări de personalitate şi psihoze se recomandă administrarea de macerat la rece de angelică. Se beau 4 căni (250 ml) de macerat pe zi, înainte de mese, timp de minim 3 luni de zile (pe parcursul tratamentului, se exclude consumul de alcool, cafea, tutun şi orice fel de substanţă cu profil etnobotanic!).
â–ª În stări de anxietate se recomandă administrarea de pulbere de angelică în combinaţie cu pulbere de sunătoare, timp de 1-3 luni de zile, în regim zilnic (florile, tulpinile şi seminţele de angelică + florile de sunătoare, în cantitate egală, se macină fin cu râşniţa electrică de cafea. Apoi, pentru a elimina elementele dure care ar putea leza mucoasa bucală, se cerne pulberea prin sita de faină albă. Pulberea fină rezultată se păstrează la loc întunecos şi rece, de preferinţă în borcănele de sticlă brună bine închise. Termenul de valabilitate al pulberii este de două săptămâni, după care mai trebuie măcinată o altă porţie; se administrează un sfert de linguriţă din această pulbere, se ţine timp de 5 minute sub limbă, de 3-4 ori pe zi, înainte de mese şi apoi se bea cu suficient lichid (musai cu apă!));
â–ª În bulimie se recomandă administrarea de tinctura de rădăcină şi/sau seminţe de angelică, zilnic, înainte de mese, timp de minim 3 luni de zile (Adulţi şi tineri peste 15 ani: câte o linguriţă de tinctură diluată în 100ml de apă (jumătate de pahar) de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol; Copii între 7 şi 14 ani: câte 3-15 picături de tinctură diluate în 100ml de apă (jumătate de pahar) de 3 ori pe zi, pe stomacul gol);
â–ª În geriatrie, pentru redarea vigorii şi bucuriei tinereţii, la persoane vârstnice, se recomandă administrarea de infuzie (din rădăcini, seminţe şi tulpini de angelică) preparată dintr-o lingură la 250 ml de apă clocotită; se infuzează acoperit 10-15 minute şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi, înainte de mese; sau administrarea de tinctură de rădăcină şi/sau seminţe de angelică, zilnic, înainte de mese, timp de minim 3 luni de zile (câte o linguriţă de tinctură diluată în 100ml de apă (jumătate de pahar) de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol);
â–ª În tulburări de ciclu menstrual, dereglări hormonale la femei, însoţite de simptome diverse (acnee, hirsutism, ţesut adipos în exces, amenoree) se recomandă administrarea de pulbere de angelică în combinaţie cu pulbere de flori şi seminţe de ţelină (se ia de patru ori pe zi, înainte de masă, câte o jumătate de linguriţă de pulbere (angelică amestecată omogen cu ţelină), timp de 2-3 luni, perioadă în care se consumă, preponderent, vegetale şi puţine lactate, 40-50% din hrană fiind alcătuită din crudităţi);
â–ª În dificultate de concentrare şi întârziere de dezvoltare mentală la copii se recomandă administrarea de macerat de angelică+pelin+mentă, de 3 ori pe zi, timp de minim 1-3 luni (maceratul se face astfel: 2 linguriţe de pulbere de angelică, 2 de pelin şi 2 de mentă se pun într-un litru de apă la macerat, de seara până dimineaţa; dimineaţa, maceratul se filtrează şi se pune la răcoare). Se beau 3 pahare de macerat pe zi! Triada angelică-pelin-mentă este unul din cele mai puternice stimulente mentale cunoscute în fitoterapie, având efecte intense şi foarte rapide.
ATENŢIE! Maceratul se administrează, în acest caz, STRICTAMENTE cu acordul medicului fitoterapeut!

Etc.

â–º CONTRAINDICAÈšII!
Angelica NU se administrează gravidelor, deoarece poate induce avortul. De asemenea, NU se administrează de către femeile care alăptează. NU se administrează copiilor mai mici de 7 ani şi persoanelor care prezintă alergie la angelică.
Preparatele (cu angelică) care conţin alcool NU se administrează persoanelor suferinde de hepatite virale, toxice şi metabolice, steatoză hepatică, ciroză hepatică, gastrite hiperacide, ulcer gastric şi duodenal şi alcoolism, cum NU se administrează nici persoanelor care fac tratamente ce nu permit consumul de alcool.
Angelica are proprietăţi fotosensibilizante, tocmai de aceea este interzisă expunerea la soare mai repede de patru ore de la folosirea sa externă (poate cauza arsuri solare de o gravitate foarte mare şi cu risc de malignizare!).

â–º PRECAUÈšII!
Angelica se administrează cu prudenţă la persoanele aflate sub tratament cu anticoagulante.

â–º REACÈšII ADVERSE: nu se cunosc şi nu se evidenţiază la dozele recomandate, dacă se ţine cont de modul de administrare şi de contraindicaţii şi precauţii.
Ingerarea angelicăi în supradoze/cantităţi exagerat de mari, peste cele indicate/sugerate/recomandate în prospectele aferente produselor conţinătoare de angelică, poate produce hemoragii, vomismente, ameţeală, cefalee, iritabilitate, iritaţii cutanate.

â–º OBSERVAŢII!
Pentru ameliorarea sau tratarea epilepsiei, depresiei, anxietăţii, tulburărilor de personalitate şi/sau diferitelor psihoze, cu ajutorul unui preparat adjuvant pe bază de angelică, administrat sau nu în combinaţie cu medicaţie alopată de profil, se recomandă consultarea unui medic fitoterapeut. Generalmente vorbind, pentru ameliorarea sau tratarea oricărei afecţiuni, cu ajutorul angelicăi, deşi preparatele pe bază de angelică se pot cumpăra şi administra fără prescripţie/reţetă şi aviz medical, ar fi indicat să consultaţi un medic fitoterapeut înainte de cumpărare şi administrare, pentru îndrumare şi monitorizare profesioniste autorizate.
_

Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă ajute, dragi useri Romedic, să utilizaţi/să uzaţi informaţiile publicate în cadrul acestui posting cu precauţie, înţelepciune, discernământ şi maxim folos terapeutic.
Toate cele bune, cu iubire creştină şi respect,
Mr. Nick

Post Scriptum - Am uitat să precizez faptul că ORICE preparat pe bază de angelică, în cazul persoanelor diabetice, se administrează cu prudenţă, strict cu aviz din partea unui medic fitoterapeut.

Hristos a înviat!

Stimată dră/dnă ela_gilda, v-am răspuns în cadrul acestui topic, accesaţi link-ul de mai jos:
http://forum.romedic.ro/prod/Zyprexa_068130.html

Numai bine!

Salve!
Stimate drule/dle preutescu,

Pentru ameliorarea (sau tratarea) sclerodermiei (boală caracterizată printr-o întărire şi îngroşare a pielii şi a ţesuturilor celulare subcutanate şi care produce uneori atrofii şi deformaţii mari (ale tegumentelor)), vă puteţi administra intern, NUMAI cu acordul medicului dv. curant, timp de 3-6 luni, în regim zilnic, tinctură de angelică (câte 15 picături de tinctură diluate în 100 ml de apă (jumătate de pahar) de 3 ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara, pe stomacul gol).
Pe de altă parte, ţinând cont că omul este constituit din trup şi suflet, vă recomand să vă înfruntaţi suferinţa pe următoarele două căi, în acelaşi timp: calea medicală (consultaţi medicul şi faceţi diferite tratamente alopate sau naturiste prescrise) + calea spirituală (cereţi ajutor din partea lui Dumnezeu, prin rugăciune, post, spovedanie, împărtăşanie, mers regulat la Biserică, Sfântul Maslu, etc.).
Gândiţi pozitiv, fiţi optimist şi plin de speranţă, chiar şi în cele mai grele momente, căci făcând astfel veţi avea numai de câştigat.

Însănătoşire grabnică!
Dumnezeu să vă binecuvânteze.
Toate cele bune, cu iubire creştină, respect şi preţuire,
Mr. Nick